Ludovic Orban, fost prim-ministru al României, președinte al PNL și ministru al Transporturilor, reprezintă o figură centrală a politicii românești, a cărui carieră a fost definită atât de funcțiile de vârf, cât și de o serie de dosare și controverse care i-au afectat imaginea publică.
Cel mai important moment juridic care i-a marcat cariera a fost dosarul instrumentat de DNA în 2016, sub acuzația de folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite. Acuzațiile, legate de solicitarea unor sume de bani pentru campania electorală, l-au forțat să demisioneze din funcțiile de conducere și să renunțe la candidatura pentru Primăria Capitalei, scrie EVZ, care face o radiografie a pribncipalelor „pete” din cariera de „dalmaţian” politic a lui Ludocu Orban.
În martie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pronunțat o decizie definitivă de achitare. Deși scos legal de sub acuzație, episodul a generat o pauză semnificativă în cariera sa politică, permițându-i revenirea la conducerea PNL.
Un alt episod controversat, care a continuat să planeze asupra imaginii sale, a fost accidentul rutier din decembrie 2007, în care, pe când era ministru al Transporturilor, a acroșat o minoră. Faptele publice au arătat că Orban s-a prezentat la Poliție abia a doua zi.
Soluția oficială (2008) a Parchetului General a fost de neîncepere a urmăririi penale (NUP) pentru infracțiunile de vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului. Decizia a fost motivată de faptul că rănile victimei nu necesitau mai mult de 10 zile de îngrijiri medicale, prag sub care fapta nu constituia infracțiune la acel moment.
În ciuda soluției legale, acest eveniment a dat naștere unor acuzații neoficiale persistente. În mediul politic și al discuțiilor private, au circulat constant zvonuri, conform cărora rezolvarea favorabilă și rapidă a cazului ar fi fost obținută prin intervenții la nivel înalt în sistemul judiciar sau de ordine publică.

Se spunea că cel care l-a salvat a fost un personaj important de la Palatul Cotroceni, care nu a dat aprobarea să fie furnizate imaginile de pe camerele de supraveghere. Totodată, Laura Codruța Kovesi, la aceea dată Procuror Generala al României a solicitat dosarul de la poliție, desemnând un procuror de încredere care să preia dosarul.
Aceste speculații sugerau că decontul politic al intervenției ar fi fost însemnat o relație specială cu fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea. Menținându-l pe Orban sub o anumită formă de presiune sau control de-a lungul anilor.
Ludovic Orban rămâne un politician emblematic pentru influența Binomului Coldea-Kovesi și pentru modul în care dosarele penale, chiar dacă soldate cu achitări, au influențat permanent dinamica puterii în România.
Ludovic Orban, prins in dosarul penal al fratilor Micula si destituit din functia de consilier prezidential. Guvernul pe care îl conducea în calitate de premier a plătit din Fondul de Rezervă o despăgubire de peste 900 de milioane de lei fraților Micula, intrați acum în vizorul procurorilor.
Frații Viorel și Ioan Micula sunt vizați într-o anchetă prin care procurorii suspectează că au încercat să evite, prin mecanisme juridice, plata unui prejudiciu de 792 de milioane de lei către statul român.
După un lung șir de procese începute încă din anii 2000 pe tema unei scheme de ajutor de stat, despre care Digi24.ro a scris pe larg aici, în anul 2019, Guvernul condus de Ludovic Orban a ajuns în poziția în care avea sechestru pe acțiuni deținute la companii precum Nuclearelectrica, Romatsa și Conpet.

„În 2019, când am preluat Guvernul, am fost confruntat cu o situație extrem de gravă – oprirea finanțării Romatsa, care însemna riscul de a pierde dreptul de a dirija avioane în spațiul românesc și executări silite îndreptate împotriva unor companii strategice”, a declarat Ludovic Orban, pe 3 noiembrie, la Digi24.