Preşedintele anunţă măsuri pentru relansarea puterii de cumpărare

Preşedintele francez a promis o serie de măsuri care merg în sensul creşterii puterii de cumpărare solicitate de „veste”: creşterea salariului minim cu 100 de euro din 2019, fără ca acest lucru să-i coste vreun euro pe angajatori, defiscalizarea orelor suplimentare din 2018 şi anularea creşterii de taxe care a fost impusă pensionarilor care câştigă mai puţin de 2.000 de euro pe lună. În plus, el le-a cerut angajatorilor care pot face acest lucru „să plătească o primă de sfârşit de an” care nu va fi fiscalizată.

Afirmând că înţelege „furia” şi „suferinţa”, preşedintele francez a făcut mea culpa. Macron a anunţat luni seară o serie de măsuri care vizează relansarea puterii de cumpărare, încercând să calmeze „vestele galbene” şi recunoscând că nu a reuşit să înţeleagă criza imediat, relatează AFP.

„Îmi asum o parte din responsabilitate”, a spus el. De multe ori considerat dispreţuitor, chiar arogant, după ieşiri împotriva francezilor „refractari la schimbare”, el a recunoscut că este posibil să fi dat sentimentul că furia „vestelor” „nu este grija sa”.

Afirmând că decretează „stare de urgenţă economică şi socială”, el a dat asigurări că „presimţind această criză” a decis să candideze la alegerile prezidenţiale din 2017. „Nu am uitat acest angajament”, a spus el, precizând că vrea „o Franţă în care putem trăi demn din munca noastră”.

Alte articole

Efectele crizei politice se văd deja în economie. Bursa de Valori Bucureşti a început săptămâna pe roşu. Toţi indicii au fost în scădere

Posibilă criză alimentară în România. Avertismentul îngrijorător al specialiștilor

El a anunţat şi diverse reuniuni şi consultări, lăsând să înţeleagă că ar putea fi propusă o reformă a reprezentării politice. „Nu ne vom relua cu adevărat cursul normal al vieţilor noastre fără ca nimic să se schimbe”, a mai spus preşedintele, care are o popularitate foarte scăzută, estimând că „suntem într-un moment istoric pentru ţara noastră”. În schimb, el a exclus orice „indulgenţă” pentru autorii numeroasele violenţe şi jafuri care au marcat manifestaţiile vestelor galbene.

Această criză a „vestelor galbene” este cea mai gravă cu care se confruntă tânărul preşedinte, de la alegerea sa, în 2017. El a rămas aproape mut de la manifestaţiile violente de la 1 decembrie şi scenele de confruntare de la Arcul de Triumf care au făcut înconjurul lumii.