Mafia deșeurilor a dat o lovitură statului, în valoare de 3,5 mlioane de euro, prin intermediul a șapte firme-fantomă, care acționau în mai multe județe și au încasat bani pentru reciclarea unor deșeuri inexistente. Firmele erau coordonate din Timiș și, teoretic, reciclau cantități uriașe de pet-uri, însă autoritățile au descoperit că aceste firme nu au nici angajați, nici utilaje.

Inspectorii ANAF–Antifraudă au descoperit că în perioada 2018-2019, firmele ar fi colectat și reciclat 8400 tone de deşeuri formate din ambalaje şi pet-uri. Potrivit documentelor, deșeurile reciclate de aceste firme-fantomă ar fi încăput în șapte tiruri.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Reacția scandaloasă a unei șoferițe de BMW, după ce a fost ...

Medic specialist gastroenterologie: Care este cea mai bună pâine ...

În realitate, situația era cu totul alta. Inspectorii ANAF care au mers pe teren să verifice situația, au descoperit că instituțiile aveau o capacitate de 200 de ori mai mică decât cea necesară pentru reciclarea unor cantități de deșeuri precum cea declarată.

Autoritațile ANAF au aflat că acestă mafie a deșeurilor era coordonată de o firmă din Timiș, care superviza activitatea frauduloasa și raporta câștiguri fictive.

„Deşi nu aveau personal angajat şi nici mijloace tehnice necesare gestionării deşeurilor, cei care operau în spatele acestor firme-fantomă raportau fictiv colectarea de la persoane fizice a deşeurilor de ambalaje de plastic/PET. Prejudiciul este de 3,5 milioane de euro”, a explicat șeful serviciului antifraudă, conform Antena 3.

Mafia deșeurilor și România groapa de gunoi a Europei

Ministrul Mediului

spune că importurile de deşeuri nu sunt greşeli, ci ”încălcări intenţionate ale legii”, iar în acest context anunţă că se lucrează la nivelul Guvernului la schimbări care să ducă la specializarea unor procurori pe infracţiuni de mediu.

Ministrul Mediului spune că importurile de deşeuri nu sunt greşeli, ci ”încălcări intenţionate ale legii”, iar în acest context anunţă că se lucrează la nivelul Guvernului la schimbări care să ducă la specializarea unor procurori pe infracţiuni de mediu.

„Eu cred că este mult spus ”groapa de gunoi”, dar este un fenomen generalizat, un fenomen care se bazează pe acea regulă care permite introducerea în statele membre dintr-un alt stat membru – şi este valabil pentru toate statele membre – a materiei prime pentru reciclare. Ceea ce se aduce în aceste containere declarativ este materie primă pentru reciclare. Declarativ, pentru că de foarte multe ori în containere se găseşte şi altceva decât ceea ce este declarat. Asta am văzut ultima dată şi la Constanţa, când am fost la faţa locului”, a declarat Tánczos Barna la emisiunea Insider politic, de la Prima TV, întrebat cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei.

Ministrul susţine că la verificarea unor astfel de containere au fost găsite microcipuri, materii prime pentru alt tip de reciclare decât cel declarat în acte, iar firma care le aduce „rămâne cu 10% prelucrată şi 80% ajunge la groapă”.