Mai multe organizaţii non-guvernamentale îi cer preşedintelui Iohannis medierea „conflictului” între stat şi societate

„Sunteţi, conform Constituţiei, singurul mediator chemat să acţioneze atunci când intervine o criză în funcţionarea autorităţilor publice. Mai mult, art. 80 alin. 2 din Constituţie ne spune că sunteţi chemat să vă exercitaţi funcţia de mediator nu numai atunci când există un blocaj sau un dezechilibru între puterile statului, ci şi între stat şi societate”, se arată într-o postare pe Facebook semnată de 20 de asociaţii, printre care „Corupţia ucide”, Comunitatea „Vă vedem din Sibiu” şi organizaţii #Rezist din mai multe oraşe.

Potrivit sursei citate, preşedintele a înţeles mesajul străzii în urmă cu un an, care reclama că puterea politică încerca să submineze lupta anticorupţie.

„Acum, strada reclamă din nou acelaşi abuz – dar la o scară mult mai amplă: dacă atunci era vorba despre modificarea unui singur articol de lege, acum este vorba despre periclitarea independenţei procurorilor şi despre subordonarea puterii judecătoreşti de către cea politică. Este o situaţie de o gravitate fără precedent, sesizată ca atare de numeroase instituţii independente ale statului, instituţii europene, organizaţii profesionale din sistemul judiciar şi parteneri din UE şi NATO. Alături de cetăţenii şi organizaţiile care protestează în stradă, acestea au cerut oprirea modificărilor legilor justiţiei”, se arată în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui.

Organizaţiile semnatare apelează la preşedinte pentru a folosi toate instrumentele pe care Constituţia i le pune la dispoziţie şi ca la un mediator care poate dezamorsa conflictul.

Alte articole

Dosarul privind sechestrul caselor lui Iohannis a fost mutat la Hunedoara. ANAF are de recuperat două milioane de euro de la fostul preşedinte

Mașina pe care a condus-o Klaus Iohannis pe vremea când era primar la Sibiu, scoasă la licitație de stat. Care este prețul de pornire

„În acest sens, în concordanţă cu scrisoarea transmisă de secretarul general al Consiliului Europei, domnul Thorbjorn Jagland, în data de 22.12.2017, vă solicităm să cereţi Comisiei de la Veneţia un punct de vedere care să clarifice compatibilitatea cu standardele fundamentale ale statului de drept ale modificărilor aduse celor trei legi ale justiţiei adoptate de Parlamentul României în luna decembrie 2017, respectiv Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, se mai arată în scrisoare.

În completarea argumentelor, organizaţiile semnatare amintesc că în ultimul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, asumat prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, Comisia Europeană solicită autorităţilor din România să ceară o opinie Comisiei de la Veneţia în legătură cu modificări ale legilor justiţiei.

„Or, art. 148 alin. 2 din Constituţie prevede că tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Or, conform art. 11 din Constituţie, statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte. A permite acestor legi să intre în vigoare este echivalent cu a admite ieşirea din cadrul dreptului european şi, implicit, din cadrul celui mai important tratat internaţional asumat de România, adică tratatul de aderare la UE”, se mai arată în documentul citat.