Majorarea SALARIULUI MINIM se amână după alegeri. Anunţul făcut de noul ministru al Muncii

Violeta Alexandru a declarat, joi, că a făcut un grup de lucru la Ministerul Muncii și va ieși cu un proiect în consultare cu Ministerul de Finanțe, privind un nou mod de calcul pentru salariul minim, astfel încât acesta să poată fi acordat „fără să existe suspiciunea interferenței politice”.

Ludovic Orban: "Salariul minim va creşte de anul viitor"

"În ceea ce privește salariul minim, am făcut deja grupul pentru a stabili un mod de calcul, un criteriu obiectiv prin care acest salariu minim să poată fi acordat fără să existe suspiciunea interferenței politice sau unui calcul electoral, de câștig electoral, când de fapt n-ar trebuie să influențeze rezultatul stabilirii salariului minim”, a spus Violeta Alexandru, ministrul Muncii.Potrivit acesteia, Ministerul Muncii va scoate în spațiul public un proiect în consultare cu Ministerul Finanțelor Publice. "Avem nevoie de o analiză de impact financiar riguros făcută”, a mai spus Violeta Alexandru.

Potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, peste 85% dintre firme vor avea dificultăți dacă salariul minim va crește.

Social-democrații au aplicat o strategie de creștere economică bazată pe majorarea salariilor în ultimii ani. Salariul minim a crescut cu peste 66 la sută, până la 2.080 de lei. Majorarea a venit fără a ține cont de productivitate. A apărut apoi o diferențiere a câștigului pentru cei cu studii superioare, cu un minim stabilit la începutul acestui an la 2.350 de lei. A fost o măsura aspru criticată, pentru că nu ține cont de competențe, de expertiza salariatului.

Bugetarii au beneficiat de majorări succesive de salarii și de o nouă legislație privind salarizarea din sectorul public. Astfel, salariul mediu din administrația publică a urcat de la 3.200 de lei la 4.700 de lei, adică un avans de aproape 50 la sută în nici trei ani. Față de zona privată, de economia reală, sectorul public a avut creșteri duble ale lefurilor.

S-a întâmplat în condițiile în care studiile arată că încă din 2016 salariile de la stat erau egale cu cele din privat pentru pozitii și competențe similare. Practic, acum e o diferență majoră în favoarea bugetarilor.

Cheltuielile de personal ale statului au ajuns să consume 30% din veniturile la buget.