Tinerii români îşi doresc ca primul loc de muncă să le aducă un venit anual de 5.954 euro şi să nu îi solicite săptămânal mai mult de 40 de ore, însă aşteptările sunt departe de media europeană, care se ridică la un venit anual de 23.127 euro, adică aproape 2.000 euro pe lună, şi 42 de ore de lucru săptămânal.

Conform rezultatelor studiului, citat de Agerpres, cele mai mari aşteptări sunt ale tinerilor elveţieni, cu un program de lucru de 44 de ore, dar şi un salariu pe măsură, peste 60.000 euro anual.

Acelaşi raport evidenţiază şi priorităţile în carieră ale celor proaspăt intraţi în câmpul muncii din România.

Astfel, 83,9% dintre aceştia preferă o angajare permanentă, situaţia nefiind cu mult diferită la nivel european, 81,6% dintre tineri optând pentru aceeaşi variantă.

Doar 16,1% în România, respectiv 18,4% în Europa preferă să fie angajaţi temporar.

De altfel, trendul absolvenţilor români nu diferă cu mult de cel european. Când vine vorba de sarcinile dorite, 53,8% dintre absolvenţii europeni îşi doresc sarcini strategice, în detrimentul sarcinilor operaţionale, fiind urmaţi îndeaproape de 51% dintre români.

57,2% dintre studenţii români îşi doresc să lucreze într-o corporaţie mare şi la fel îşi doresc şi 53,8% dintre absolvenţii din celelalte ţări.

Românii, în proporţie de 59,4%, şi europenii, 55,6%, urmăresc să ocupe o poziţie specializată în cadrul companiei şi doar 40,6%, respectiv 44,4% tind spre o funcţie de management.

Diferenţe între preferinţele absolvenţilor români şi cele înregistrate la nivel european se pot remarca în ceea ce priveşte pregătirea pentru jobul dorit.

În timp ce 54,6% dintre europeni mizează pe specializare, 53,6% dintre tinerii români aleg acumularea de competenţe şi aptitudini generale.

Mai mult, în timp ce 61,5% dintre români sunt pregătiţi să cumuleze cunoştinţele şi aptitudinile necesare în cadrul unui program de training, 51,1% dintre absolvenţii din alte ţări vor să între direct pe post.

Când vine vorba de cât de mult îi ajută cursurile studiate pentru intrarea pe piaţa muncii, studenţii români – în proporţie de 54,2% – sunt de părere că acestea le oferă competenţele şi aptitudinile necesare, în timp ce doar 43,7% dintre absolvenţii europeni fac aceeaşi afirmaţie.