Este vorba despre modelul Malaxa 1C, primul vehicul românesc făcut la Reșița în 1945, imediat după sfârșitul celui de-al doilea război mondial, scrie volan.ro. La automobil au lucrat și tehnicieni de la IAR Braşov, prima fabrică de avioane din România.

Citeşte şi METODELE NEORTODOXE ale bişniţarilor de maşini. Cum îşi păcălesc clienţii FOTO

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Proiectul Gregy, de interconectare energetică între Grecia ...

Preţ carburanţi 25 aprilie 2024. A crescut preţul la benzină

Iată ce scria presa de după război despre Malaxa 1C, botezată astfel după numele inginerului Nicolae Malaxa, un cunoscut întreprinzător al perioadei interbelice:

„Proiectul autoturismului aparţine unui grup de ingineri şi tehnicieni de la uzinele A.S.A.M. şi Malaxa din Bucureşti şi IAR din Braşov, conduşi de ing. Petre Carp. Maşina avea un motor cu trei cilindri în stea, cu răcire forţată cu aer, capabil să dezvolte 30 de cai putere (după măsurătorile vremii). Soluţia constructivă era „totul în spate”, motorul formând un tot cu diferenţialul şi cutia de viteze. Greutatea motorului era de 80 kg, iar ansamblul cu diferenţialul şi cutia de viteze ajungea la 150 kg. Pentru a asigura răcirea motorului, între plafon şi acoperiş era lăsat un spaţiu pentru canalizarea aerului necesar. Aerul era captat din faţă, de deasupra parbrizului şi era canalizat prin acoperişul cu pereţi dubli, cu ajutorul unui ventilator, care îl absorbea, dirijând o parte peste cilindri, iar restul la carburator. Viteza maximă era de 120 km/h. Malaxa oferea un nivel înalt de confort şi putea transporta până la şase persoane. Caroseria avea o formă aerodinamică, foarte elegantă, cu portbagajul în partea din faţă, sub capotă, unde se afla şi roata de rezervă. Prinderea caroseriei pe şasiu se făcea prin tampoane de cauciuc. Consumul de benzină era de 10 l/100 km”.

Citeşte şi Maşinile concept care nu au ajuns niciodată pe linia de producţie

Între 1945 și 1947 au fost produse aproximativ 200 de mașini. Datorita conditiilor economice destul de grele existente pe întregul continent și în România, nu s-a putut trece la fabricația de serie.

După venirea la putere a sovieticilor, producția a fost oprită și linia de asamblare a fost mutată în URSS, la Podgorye.