MÂNCATUL COMPULSIV, o tulburare cu efecte fizice şi emoţionale. Iată de ce uneori nu te poţi opri din mâncat

Deseori cand ceva nu merge bine intr-una din ariile vietii, vom incerca sa redobandim echilibrul afectiv cu ajutorul mancarii, chiar si atunci cand nu apare senzatia de foame, devenind apoi coplesiti de sentimente de vinovatie sau regret, scrie doctorulzilei.ro. Nu exista insa o singura cauza care duce la mancatul excesiv, astfel ca in majoritatea cazurilor acesta apare pe fondul mai multor factori combinati din urmatoarele categorii:

• Cauze genetice: aici se incadreaza anomaliile biologice precum activitatea anormala a hipotalamusului (regiunea cerebrala care controleaza apetitul alimentar) care ar putea transmite in mod eronat mesaje legate de senzatia de foame sau ale serotoninei, substanta care are un rol important in pastrarea echilibrului emotional din viata noastra.

• Cauze sociale si culturale: presiunea sociala asupra oamenilor pentru o silueta perfecta, prezenta recompensei prin mancare sau modelul parental defectuos – prezenta in copilarie a unui regim alimentar nesanatos sau din contra, cazurile in care parintii impun in mod rigid un stil de viata sanatos, ceea ce duce la aparitia dorintei pentru „fructul interzis”. Toate acestea constituie un prim declansator inca din copilarie pentru mancatul compulsiv, afectiune cu un puternic substrat emotional.

• Cauze psihologice: in cele mai multe cazuri, predispozitia catre mancatul compulsiv este specifica persoanelor care se confrunta cu stari de dispozitie negativa, depresie, stres, singuratate sau anxietate. Acestea apeleaza la mancare in incercarea de a-si restabili starea de confort, insa aceasta este doar o solutie temporara care doar camufleaza o problema fara a oferi rezolvarea.

Alte articole

Ce greșeli să nu faci după Paște, dacă vrei să slăbești. Nutriționistul Gianluca Mech vine cu cele mai bune sfaturi

Românii dau pe mâncare un sfert din venit, ca acum 100 de ani. Suntem pe locul 1 în Europa

Citeşte şi Cum reduci pofta de mâncare

Cele mai importante urme ale mancatului compulsiv sunt cele care apar la nivelul corpului fiecarei persoane. O astfel de tulburare nu trebuie ignorata prin justificari superficiale sau scuze, deoarece cu timpul pot conduce la alte probleme mai grave de ordin emotional, medical si social. Mancatul compulsiv poate determina si aparitia episoadelor de insomnie sau poate sta la baza dezvoltarii starilor de depresie, axietate si aparitia gandurilor suicidale. De asemenea, odata cu trecerea timpului, aceasta tulburare conduce la obezitate, care la randul sau poate degenera in alte probleme grave precum diabet, hipertensiune si boli de inima.

Manifestarile care definesc mancatul compulsiv sunt usor de recunoscut:

• Mancatul necontrolat intr-o perioada scurta, urmat de sentimentul de lipsa a controlului
• Persoana mananca de obicei singura, fiind coplesita de rusine sau anxietate
• Acestea episoade de mancat compulsiv au o frecventa de minim 2 zile / saptamana

Mancatul compulsiv este o boala care se poate trata atat prin psihoterapie cat si medicamentos. Exista o serie de psihoterapii individuale sau de grup la care bolnavul poate lua parte, dar si o gama de medicamente care se pot lua la recomandarea medicului specialist.

Citeşte şi Cum să-ţi aranjezi alimentele în bucătarie pentru a mânca mai sănatos şi mai puţin