Alţi 283 de manifestanţi au suferit diverse răni la cap provocate tot de armele ''flash-ball'', potrivit lui David Dufresne, un jurnalist independent care ţine o statistică a răniţilor din timpul confruntărilor între poliţie şi ''vestele galbene''.
Ministerul de Interne a anunţat că până la data de 13 mai au fost răniţi în confruntări 2.448 de protestatari şi 1.797 de membri ai forţele de ordine, fără să facă o clasificare după tipurile de răni suferite.
Intervenţiile dure ale forţelor de ordine în timpul acestor proteste, care din luna noiembrie se desfăşoară în fiecare sâmbătă, au devenit, după nemulţumirea faţă de politicile economice, al doilea motiv invocat de manifestanţi pentru participarea la aceste acţiuni, informează Agerpres.
''În ultimii ani şi-au pierdut un ochi din cauza violenţei poliţiei 60 de oameni, dintre care 24 din luna noiembrie'', afirmă Dufresne. ''Până de curând, motto-ul poliţiei franceze era să nu intre niciodată în contact cu protestatarii, dar se pare că au schimbat tacticile'', adaugă el.
Poliţia franceză foloseşte şi lansatoare de grenade lacrimogene GLI-F4, fiecare grenadă conţinând 25 de grame de exploziv TNT. În urma folosirii acestora împotriva ''vestelor galbene'' cinci manifestanţi şi-au pierdut o mână, iar o femeie în vârstă a fost ucisă după ce o astfel de grenadă a pătruns în apartamentul său în timp ce ea închidea fereastra.
Citeşte şi Susţinătorii unui eventual "Frexit" denunţă "tirania" şi cer destituirea şefului statului
Franţa este singura ţară europeană unde forţele de ordine utilizează astfel de grenade şi una dintre puţinele unde sunt folosite lansatoarele ''flash-ball'' (LBD), care proiectează gloanţe neletale de cauciuc de calibrul 40 mm până la o distanţă de 50 de metri, potrivit Agerpres.
Ministerul francez de Interne a evitat pe cât posibil să vorbească despre intervenţiile poliţiei împotriva protestatarilor, aceştia din urmă fiind înfuriaţi mai ales de o declaraţie din luna ianuarie a ministrului Christophe Castaner, care a spus: ''Nu ştiu vreun ofiţer de poliţie care să fi atacat vestele galbene''. Luna următoare el a participat la o emisiune televizată la care a încercuit pe o siluetă umană părţile corpului asupra cărora forţele de ordine sunt autorizate să îndrepte respectivele arme, şi anume braţele, picioarele, dar niciodată capul, Castaner afirmând atunci că au existat doar ''o duzină de evenimente accidentale'' în care protestatarii au fost loviţi în zona feţei, la acel moment statistica lui Dufresne menţionând 195 de răni la cap, informează Agerpres.
Începute pe 17 noiembrie ca un protest împotriva creşterii accizelor la combustibil, manifestaţiile ''vestelor galbene'' s-au transformat într-o contestare a preşedintelui Emmanuel Macron şi au fost marcate de arestări masive - unele cu caracter preventiv -, acte de vandalism şi intervenţii ale forţelor de ordine folosind gaze lacrimogene, tunuri cu apă şi acele lansatoare de gloanţe de cauciuc. Numeroşi protestatari au fost judecaţi în regim de urgenţă, unii fiind condamnaţi la închisoare cu executare.
facebook
twitter
