MApN cheltuiește peste 2 miliarde de euro pe sistemele antiaeriene israeliene SHORAD-VSHORAD, în plină criză bugetară

Ministerul Apărării Naționale (MApN) – Direcția generală pentru armamente, cumpără de la compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems Ltd sisteme antiaeriene SHORAD-VSHORAD în valoare de 10,33 miliarde de lei fără TVA, după ce CN Romtehnica SA a încheiat un acord cu firma din Haifa.

MApN cumpără sisteme antiaeriene israeliene SHORAD-VSHORAD de peste 2 miliarde de euro

Anunțul a fost comunicat de MApN prin intermediul unui comunicat de presă.

„Acordul-cadru prevede semnarea a trei contracte subsecvente, prin care vor fi achiziţionate şase sisteme integrate antiaeriene SHORAD-VSHORAD, un sistem de instruire şi învăţământ, un sistem de simulare pentru verificarea şi evaluarea operatorilor VSHORAD, şase sisteme SHORAD şi şase sisteme VSHORAD, inclusiv muniţie, instruire şi sprijin logistic”, a transmis Ministerul Apărării.

Citește și : Anunțul făcut de Mugur Isărescu pentru toți românii cu bani pe card și la saltea. Curs BNR 21 iulie 2025

Alte articole

MApN, anunț de ultimă oră despre mobilizarea rezerviștilor din București și Ilfov. Urmează să fie chemați la unitățile militare în octombrie

Război în Orientul Mijlociu. Israelul lovește capitala Yemenului! VIDEO

Valoarea achiziției este de 10,33 miliarde de lei, fără TVA, aproximativ 2,038 miliarde de euro, iar acordul cadru se desfășoară pe o perioadă de șapte ani. Primele două sisteme VSHORAD vor fi livrate în termen de trei ani de la semnarea primului contract subsecvent.

MApN anunță că achiziția a fost una de tip competitiv, incluzând condiţia achiziţiei de pe plan internaţional, cu obligativitatea integrării în industria naţională de apărare prin cooperare tehnologică şi industrială, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului României.

SHORAD, sau Short-Range Air Defense este un sistem de apărare antiaeriană pe rază scurtă, în general pe 5-20 de kilometri, în timp ce VSHORAD, sau Very Short-Range Air Defense, este o apărare antiaeriană pe rază foarte scurtă, în general sub 5km.

Acestea sunt concepute să intercepteze avioane și elicoptere care zboară la joasă altitudine, drone, iar uneori rachete de croazieră sau obuze de artilerie.

Citește și : PSD cere introducerea unui impozit de 0,5% pe cifra de afaceri pentru toate firmele din România

Programul de înzestrare „Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” are ca obiectiv dotarea armatei cu sisteme de armament avansate, destinate protecţiei împotriva ameninţărilor aeriene, inclusiv drone şi rachete de croazieră.

Cât cheltuiesc țările NATO pe armată, sănătate și educație

Țările membre NATO au convenit să își crească cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035, o țintă ambițioasă care marchează o schimbare semnificativă în prioritățile bugetare ale statelor alianței.

În prezent, toate statele NATO cheltuie mai puțin pe apărare decât pe educație sau sănătate, însă atingerea pragului de 5% ar însemna ca 21 dintre ele să aloce mai mulți bani pentru armată decât pentru școli.

Potrivit unei analize realizate pe baza datelor NATO și ale Băncii Mondiale, România, de exemplu, ar ajunge să aibă un buget al apărării mai mare decât cel pentru educație, în condițiile în care alocă în prezent doar 3,3% din PIB pentru învățământ.

Chiar și Statele Unite, cu un buget de apărare de aproape 1.000 de miliarde de dolari, se situează în prezent sub acest prag, având în vedere faptul că cheltuielile militare reprezintă aproximativ 3% din PIB, față de cele pentru sănătate, care depășesc 16%.

Schimbarea vine pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice, mai ales după invazia Rusiei în Ucraina. Statele din Europa Centrală și de Est, precum Polonia, au început deja să-și majoreze bugetele militare, în timp ce în Europa de Vest, unde apărarea a fost mult timp subordonată altor servicii publice, o asemenea reorientare ar presupune ajustări bugetare majore.

Mai mult, presiunile venite din partea fostului președinte american Donald Trump, care a sugerat în repetate rânduri că SUA și-ar putea retrage sprijinul militar pentru aliații care nu contribuie suficient la apărare, pun presiune suplimentară pe guvernele europene.