Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă că nerealizarea unei reforme a pensiilor, care să includă şi aşa-numitele pensii speciale, reprezintă un jalon de tip „linie roşie” în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Ministrul adaugă că în plafonul de 9,4% din PIB asumat de România pentru bugetul de pensii trebuie incluse şi cele de serviciu.

Card energie 2023. Poşta a început să printeze documentele, vin banii de facturi. Poştaşul nu sună de două ori!

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Autoritățile din Veneția introduc o taxă de intrare de 5 ...

Marcel Ciolacu: ”Județul Timiș merită investiții guvernamentale ...

„Este foarte dură Comisia cu orice jalon pe care îl avem de îndeplinit şi  primul lucru la care se uită Comisia este partea de sustenabilitate: ce impact bugetar are legea şi ce volum de cheltuieli generează legea după ce se aplică, dar nu de astăzi pe mâine, ci o perioadă îndelungată de timp. (…) Sigur că va fi un moment greu pentru Coaliţie şi pentru ceea ce înseamnă decizia parlamentară pentru că, aşa cum am spus, e pilon de bază pensiile şi reforma pensiilor, a tuturor pensiilor. (…) Noi când am obţinut aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă am obţinut-o cu două condiţii: prima este cea a măsurilor de decarbonizare, deci este limpede că pe acest drum nu putem merge decât înainte şi că orice deviere pe care o avem poate fi sancţionată, inclusiv măsuri de suspendare a PNRR-ului, deci nu este un jalon de joacă. Şi al doilea pilon este cel al pensiilor. Deci, din acest punct de vedere, e foarte multă responsabilitate şi în decizia pe care o va adopta Parlamentul pentru că fiind un jalon de tip red line va fi urmărit şi este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană şi nu se va sfii să ne critice Comisia dacă jalonul nu este dus la bun sfârşit. Sunt jaloane pentru care decizia poate fi luată de suspendare a PNRR-ului, dar să sperăm că nu ajungem în această situaţie”, a afirmat ministrul Marcel Boloş miercuri seară, la Europa FM.

Marcel Boloş dă cărţile pe faţă: „Când unui ministru i se apropie sfârşitul de mandat, sunt decizii care urmează a fi luate până la expirarea mandatului”

Boloş a arătat că plafonul de 9,4% din PIB asumat pentru bugetul de pensii de România este unul „nedrept”, argumentând că acest procent include şi pensiile acordate în baza unor legi speciale.

„Acel 9,4% a fost stabilit în condiţiile în care doar sistemul public de pensii cu partea de pensii bazate pe contributivitate a fost luată în considerare. Or, acum Comisia spune: nu, luaţi toate categoriile de cheltuieli, inclusiv pensiile speciale, pentru a stabili acest plafon ceea ce încurcă foarte mult socotelile, pentru că una fost ca şi direcţie stabilită, la momentul la care s-a făcut negocierea pentru PNRR şi alta este situaţia acum, când noi, în acel plafon de 9,4 trebuie să adăugăm adiţional cheltuieli cu pensiile speciale şi vă  daţi seama, totuşi ce valoare au şi ce volum că ele sunt cheltuială însemnată”, mai spune ministrul Proiectelor Europene.  El adaugă că în PNRR există posibilitatea „de a ajusta anumite jaloane şi ţinte care ţin de circumstanţe obiective”.

Boloş, întrebat când estimează că va începe folosirea unora dintre sumele pentru proiectele propuse prin PNRR: Odată cu sezonul cald, când şantierele încep să funcţioneze

Ministrul Proiectelor Europene afirmă că din cele 6,3 miliarde de euro pe care România le-a primit până acum prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu au fost cheltuite fonduri până în prezent. În ceea ce priveşte depunerea de către România a celei de-a treia cereri de finanţare prin PNRR Marcel Boloş susţine că aceasta „este, poate partea cea mai grea” a planului, care include jaloane şi ţinte numeroase şi dificile, dar şi alte aspecte colaterale.

Aproximativ 6,3 miliarde de euro a primit România, până în prezent prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Potrivit ministrului Marcel Boloş, din această sumă aproximativ 900 de milioane o reprezintă împrumuturi, restul fiind sume nerambursabile.
Boloş a explicat, miercuri, la Europa FM, că cea mai mare parte din această sumă este alocată pentru componenta de investiţii, arătând că până în prezent sume din aceşti bani nu au fost deocamdată cheltuite.

Întrebat când estimează că va începe folosirea acestor bani pentru proiectele propuse prin PNRR; ministrul a răspuns: „Odată cu sezonul cald, când şantierele încep să funcţioneze”, el subliniind că investiţiile de mare amploare sunt un proces îndelungat.
Întrebat când va fi depusă a treia cerere de finanţare în cadrul Planului de Rezilienţă, ministrul a răspuns că această cerere este asociată unui număr mare de jaloane foarte importate, estimând că în mai sau iunie ar putea fi depusă.

„Aici vine partea, poate, cea mai grea a PNRR-ului pentru că cererea de plată numărul trei, pe lângă că are 79 de jaloane şi ţinte, are şi o serie de reforme importante pe care va trebui să le acomodăm cu observaţiile care vin de la Comisie şi nu e de ascuns faptul că avem proiectul de lege şi legea pensiilor speciale, apoi problema decarbonizării şi a modului în care ducem la bun sfârşit acest pilon important al PNRR-ului, fiindcă ne-am obligat la aceste lucruri prin PNRR în ceea ce priveşte decarbonizarea. Deci practic, cu alte cuvinte, atât din perspectiva jaloanelor este importantă, dar mai e ceva: trebuie să negociem în această perioadă inclusiv capitolul Repower EU. (…) Cererea de plată trei nu trebuie văzută doar prin prisma doar acestor jaloane şi ţinte, colateral cu cererea de plată numărul 3 avem reducerea de grant, avem ajustarea de preţ. Mai-iunie ar fi rezonabil pentru complexitatea cererii ş timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru a purta negocieri”, a declarat Marcel Boloş la Europa FM.