Marcel Ciolacu, anunț crucial pentru România. Guvernul de la București îl sprijină pe Elon Musk în vederea extinderii SpaceX

Testul a vizat evaluarea impactului rețelelor de sateliți non-geostaționari (NGSO), precum Starlink, asupra sateliților geostaționari (GSO), în contextul unor niveluri mai ridicate de densitate a fluxului de putere echivalentă (EPFD). În urma rezultatelor pozitive, România își exprimă sprijinul pentru relaxarea limitelor impuse de normele internaționale actuale, considerate de experți și de compania SpaceX ca fiind depășite din punct de vedere tehnologic.

„În lumina rezultatelor pozitive ale primei teste de acest fel din lume, efectuate de SpaceX în România, Guvernul susține pe deplin dezvoltarea noilor tehnologii de sateliți NGSO și mandatează ANCOM să analizeze și să promoveze activ revizuirea reglementărilor internaționale curente referitoare la limitele EPFD”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, într-un mesaj adresat inclusiv fondatorului SpaceX, Elon Musk.

Reacția companiei americane nu a întârziat. Gwynne Shotwell, președintele SpaceX, i-a mulțumit oficial premierului României pentru susținere, subliniind importanța momentului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Un pas incredibil pentru a ajuta să conecteze toți românii cu internet în bandă largă de mare viteză”, a spus acesta.

Alte articole

Elon Musk a devenit primul trilionar din lume: „La un trilion de dolari, înălțimea teancului de bancnote ar ajunge la peste 1.000 de kilometri”

Eugen Tomac dezvăluie că Marcel Ciolacu i-a propus să candideze pe listele PSD-PNL în 2024: „Am refuzat pentru că eram într-o construcție politică împreună cu USR și Forța Dreptei”

Testul, realizat în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale, a implicat autorizarea temporară a rețelei Starlink pentru a depăși limitele EPFD într-o zonă restrânsă și atent monitorizată din România. Echipamente speciale au fost instalate între 23–24 iulie 2024 pentru a colecta date privind semnalul, interferențele și zgomotul, iar MApN a furnizat parametri de protecție pentru legăturile satelitare critice.

Citește și: Victor Ponta îl desfiinţează pe George Simion. „Un circ! Nu e pregătit intelectual, nici portarul de la Casa Albă nu o să se mai întâlnească cu el”

Normele internaționale actuale, stabilite în urmă cu 25 de ani de Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT), sunt considerate de SpaceX drept excesiv de conservatoare. Compania argumentează că tehnologia modernă permite operarea NGSO în condiții de siguranță, chiar și cu standarde EPFD mai relaxate – ceea ce ar duce la internet prin satelit mai rapid, mai accesibil și cu acoperire extinsă.

România devine astfel una dintre primele țări care sprijină în mod formal această reformă internațională. ANCOM a fost mandatată de Guvern să analizeze datele obținute și să le transmită organismelor europene și internaționale relevante. Această contribuție tehnică va face parte din procesul de revizuire a standardelor UIT în cadrul reuniunilor ce urmează.

„România consideră că reducerea decalajului digital și asigurarea conectivității necesită utilizarea în comun a sateliților geostaționari și non-geostaționari. Este important să stabilim dacă limitele actuale sunt adaptate noilor cerințe, asigurând protecția rețelelor GSO și valorificând întregul potențial al rețelelor NGSO”, au declarat reprezentanții ANCOM.

Sprijinul României vine într-un moment în care SpaceX militează activ pentru revizuirea reglementărilor și pe plan intern, în fața Federal Communications Commission (FCC) din Statele Unite. Faptul că România se poziționează drept partener strategic în acest proces ar putea consolida rolul țării noastre în transformările tehnologice globale.

Rezultatele finale ale testului urmează să fie prezentate în cadrul forumurilor internaționale organizate de UIT, unde se vor discuta propuneri concrete pentru modernizarea cadrului normativ global privind comunicațiile prin satelit.

Citește și: EXCLUSIV Donald Trump Jr. laudă România: „Eu și tatăl meu creăm o mare oportunitate pentru afaceri și locuri de muncă în Europa de Est”