Marcel Ciolacu anunță un posibil referendum pentru „Fără penali în funcţii publice”

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri că, după ce iniţiativa "Fără penali în funcţii publice" va fi adoptată de Senat, Guvernul este obligat ca în termen de 30 de zile să organizeze referendum.

08 iun. 2022, 13:24
Marcel Ciolacu anunță un posibil referendum pentru „Fără penali în funcţii publice”

Marcel Ciolacu anunţă un posibil referendum în România, deşi nici precedentele nu au avut efecte în legislaţie, restrîngerea numărului de parlamentari cerută d eromâni pe vremea lui Băsescu nefiind nici azi în practică, iar modificalrea legilor justiţiei prin OUG, votată de români la cererea lui Iohannis, fiind chair zilele trecute încălcată de Guvernul Ciucă.

„După cum bine ştiţi, iniţiativa ‘Fără penali în funcţii publice’ a trecut de Camera Deputaţilor. Eram preşedinte al Camerei, în legislatura trecută, cum a fost depus, cum am trecut şi l-am votat. În momentul acesta, iniţiativa este la Senat. În momentul în care se va da votul din Senat, Guvernul este obligat ca în termen de 30 de zile să organizeze referendumul. Ţinând cont de faptul că nu mai există pandemie, din punctul meu de vedere, nu este nicio problemă să organizăm acest referendum”, a spus Marcel Ciolacu la Palatul Parlamentului.

Ciprian Ciucu şi Clotilde Armand, ironii reciproce pe Facebook: Al dracului, n-am prins şi noi un Ferrari! As vrea sa facem schimb de experienţă
Acesta a menţionat că o să îi recomande liderului de grup al PSD din Senat să susţină introducerea iniţiativei pe ordinea de zi.

„În momentul în care va intra pe ordinea de zi, decizie pe care o ia Comitetul liderilor, eu o să îi recomand liderului PSD să susţină introducerea pe ordinea de zi, va merge la vot şi în 30 de zile Guvernul va fi obligat să organizeze referendum”, a afirmat Marcel Ciolacu.

Camera Deputaţilor: Interdicţie pentru participarea la prezidenţiale a celor care au suferit condamnări penale definitive

Deputaţii au adoptat, miercuri, în plen, o propunere legislativă care instituie interdicţia participării la alegerile prezidenţiale pentru persoanele care au suferit, la data depunerii candidaturii, condamnări penale definitive.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat cu 223 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 22 de abţineri, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României.

„Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea”, conform unui amendament al PSD, USR, PNL, UDMR şi grupului minorităţilor naţionale, adoptat de plen.

Deputatul USR Stelian Ion a afirmat că acest proiect important a fost respins de Senat în 2017, pentru că „în epoca aceea nu era de închipuit că va trece o astfel de iniţiativă”, şi a solicitat preşedintelui Senatului, Florin Cîţu, „să scoată din sertare” şi să supună la vot iniţiativa cetăţenească „Fără penali în funcţii publice”, pentru a se declanşa revizuirea Constituţiei.

„După ce societatea românească a dat un semnal foarte clar în sensul în care nu-şi mai doreşte penali în funcţii publice, prin faptul că aproape un milion de români au semnat iniţiativa de revizuire a Constituţiei ‘Fără penali în funcţii publice’, toate partidele s-au repliat. Această idee este venită de jos în sus, de la baza societăţii către partidele politice. (…) Ce avem astăzi, e un mic pas înainte. Nu e revizuirea Constituţiei, este o modificare legislativă doar pentru funcţia de preşedinte al României, are anumite vulnerabilităţi pentru că Comisia de la Veneţia a spus că reglementările de genul acesta ar trebui să fie de rang constituţional”, a explicat el.

Marcel Ciolacu, anunţ despre majorarea salariilor: „Eu cred că noi, demnitarii, trebuie să strângem cureaua”
Proiectul este unul liberal, iniţiat în 2017, a susţinut liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, care a anunţat că va urma pe ordinea de zi a plenului a doua parte a acestui demers legislativ – „fără condamnaţi penal pentru Parlament”.

„Este foarte simplu de explicat faptul că nu a existat consens politic pentru a adopta această reglementare până în prezent. Iată că acest consens politic s-a realizat. (…) Ceea ce cetăţenii ne-au solicitat, va fi împlinit”, a adăugat Andronache.

Deputaţii AUR s-au abţinut de la vot, pentru că amendamentul depus de PSD, USR, PNL, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale „spune fără unii penali în funcţii publice”, a argumentat liderul partidului, George Simion.

„Nu e fără penali în funcţii publice, este doar fără unii penali în funcţii publice”, a susţinut Simion.

În replică, Gabriel Andronache a arătat că în amendamentul a fost pus în acord cu o decizie a Curţii Constituţionale potrivit căreia textul trebuie să aibă cuprinsul care se regăseşte în amendament. „Dacă dorim să adoptăm o lege constituţională, atunci susţinem amendamentul, dacă dorim doar să facem politică, fără a reglementa în mod constituţional, atunci poate opinia dumneavoastră ar fi luată în considerare”, a adăugat deputatul PNL.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 20 noiembrie 2017, iar Guvernul a susţinut în punctul de vedere transmis că Parlamentul este cel care decide asupra oportunităţii adoptării acesteia.