Marea Britanie, la răscruce de drumuri: Brexit sau un nou referendum

Premierul eurofob Boris Johnson a convocat acest scrutin după ce a pierdut majoritatea în parlament, în urma dezacordurilor cu mica formaţiune nord-irlandeză Partidul Democratic Unionist (DUP) şi a celor din interiorul Partidului său Conservator în legătură cu forma pe care trebuie să o ia Brexitul, susţinut în iunie 2016 de către 52% dintre britanici.

Sondajele de opinie îi acordă un număr suficient de voturi pentru a trece prin parlament acordul de divorţ negociat cu Bruxellesul şi care prevede punerea în practică a Brexitului la 31 ianuarie 2020, potrivit Agerpres.

Dar saga nu se va opri aici: nimic nu se va schimba pe termen scurt ţinând cont de perioada de tranziţie prevăzută de acordul de divorţ pentru a atenua şocul ieşirii din UE. Londra va avea timp la dispoziţie până la 31 decembrie 2020 pentru a negocia viitoarea sa relaţie cu clubul european. Calendarul pare însă imposibil de respectat, întrucât acest tip de negociere durează de obicei mai mulţi ani; experţii mizează deja pe o prelungire a perioadei de tranziţie. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Un posibil guvern minoritar

Alte articole

Ludovic Orban: „Nicușor Dan a umblat numai după potcoave de cai morți”

Dan Dungaciu: „În AUR există simpatizanți ai lui Călin Georgescu”. Prim-vicepreședintele AUR exclude însă finanţarea liderului suveranist şi cere anticipate

Principala formaţiune de opoziţie britanică, Partidul Laburist, este cotată cu şansa a doua în sondajele de opinie. Laburiştii ar putea totuşi să se poziţioneze astfel încât să împiedice o majoritate conservatoare.
Liderul laburist Jeremy Corbyn ar intra în competiţie cu Boris Johnson pentru a forma un nou guvern, care ar avea nevoie obligatoriu de sprijinul partidelor mai mici, informează Agerpres.

Predecesoarea lui Johnson, Theresa May, a fost nevoită să facă o alianţă cu DUP în 2017 pentru a-şi asigura o majoritate. De această dată, DUP a fost de la început contra acordului de Brexit încheiat de Boris Johnson, prin care Irlandei de Nord i se conferă un statut diferit de al restului ţării, informează Agerpres.

Partidul Naţional Scoţian (SNP) s-a declarat dispus să susţină un guvern Corbyn cu condiţia ca acesta să autorizeze un nou referendum privind independenţa Scoţiei, după cel pierdut din 2014.

Al doilea referendum

Partidul Laburist a promis că va renegocia acordul de divorţ încheiat de Boris Johnson cu UE şi va supune rezultatul unui referendum în termen de şase luni după venirea la putere, potrivit Agerpres.

Jeremy Corbyn a dat asigurări că va rămâne neutru, dar alţi membri ai conducerii Partidului Laburist au anunţat că vor face campanie pentru rămânerea în interiorul UE. SNP, Partidul Liberal-Democrat şi naţionaliştii galezi Plaid Cymru sunt anti-Brexit.

Sondajele de opinie indică faptul că britanicii sunt divizaţi în privinţa acestui subiect, cu un mic avans al celor care susţin rămânerea în Uniunea Europeană.