Președintele Nicușor Dan a afirmat joi că riscurile de securitate din regiunea Mării Negre au fost abordate în repetate rânduri în cadrul reuniunii de la Dublin, la care au participat lideri europeni și reprezentanți ai altor state partenere.
Șeful statului a explicat că discuțiile au vizat amenințările comune cu care se confruntă țările participante, de la războiul din Ucraina și acțiunile hibride până la traficul de droguri și dezinformare.
„A fost o reuniune a Consiliului politic european. Ce este această instituţie? O reuniune a statelor care sunt sau nu sunt în Uniunea Europeană, dar care sunt pe continentul european, inclusiv zona caspică şi a doua ediţie în care vine, de asemenea, Canada.
Sunt ţări care din raţiuni geografice au interese comune, fie că e vorba de dezvoltare economică, de interconexiuni, de ameninţări, cum este Rusia, de război hibrid, de trafic de droguri, toate astea sunt preocupări comune şi este un cadru în care lideri ai tuturor acestor ţări se întâlnesc de două ori pe an.
A existat o sesiune plenară în care s-a vorbit de securitate. Marea Neagră a fost pomenită de mai multe ori ca risc de securitate pentru Europa, inclusiv doamna von der Leyen a făcut referire la vizita sa la Bucureşti de acum câteva zile şi la ameninţările pe care le-a văzut cu ochii dânsei cu ocazia acestei vizite.
S-a vorbit aici de necesitatea de colaborare, s-a vorbit foarte mult de războiul hibrid, de campanii de dezinformare, s-a vorbit de necesitatea de a avea mai mulţi parteneri comerciali într-o lume cu o dinamică accelerată”, a declarat Nicușor Dan, la Dublin.
Președintele a precizat că agenda reuniunii a inclus și discuții despre Republica Moldova, securitatea europeană și combaterea campaniilor de manipulare.
De asemenea, Nicușor Dan a avut mai multe întrevederi bilaterale, inclusiv cu cancelarul german Friedrich Merz, alături de care a discutat despre bugetul european și cooperarea în domeniul securității la Marea Neagră.
„Am avut o bilaterală cu cancelarul Germaniei, domnul Merz, unde am discutat foarte mult şi tehnic aplicat pe viitorul cadru financiar multianual. Poziţiile noastre nu sunt neapărat identice, dar am agreat cel puţin că trebuie să fie un obiectiv să avem un buget până la sfârşitul acestui an şi discuţiile vor continua. După cum ştiţi, la sfârşitul lunii va exista un Consiliu European dedicat acestui subiect.
m discutat, de asemenea, de provocările de securitate la Marea Neagră, de hub-ul pe care vrem să-l facem şi de posibilitatea de colaborare cu Germania pe subiectul ăsta. Am avut o întâlnire cu preşedintele Azerbaidjanului. România şi Azerbaidjanul au o posibilitate foarte bună de colaborare. (…) Am avut o bilaterală cu prim-ministrul albanez, care s-a concentrat în special pe parcursul de aderare al Albaniei şi pe interesul nostru de a recupera Casa Iorga.
Am avut o bilaterală, de asemenea, cu secretarul general al Consiliului Europei şi am discutat despre necesitatea de transformare a acestei instituţii faţă de provocările noi ale zilelor noastre şi de colaborarea sub umbrela Consiliului Europei pe procese electorale într-o perioadă în care vedem că influenţele, manipulare – dezinformare, influenţe străine sunt tot mai prezente şi toată lumea le remarcă”, a mai afirmat șeful statului.
Declarațiile președintelui vin în contextul în care Marea Neagră a înregistrat în acest an mai multe atacuri asupra navelor comerciale decât Strâmtoarea Ormuz, devenind, potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal, cea mai periculoasă zonă maritimă la nivel mondial.
Conform datelor companiei de securitate maritimă Ambrey, în regiune au fost înregistrate peste 300 de atacuri de la începutul anului. Bilanțul este de peste 30 de marinari morți și mai mult de 20 de persoane date dispărute, potrivit Asociației Armatorilor Turci, rapoartelor MarineTraffic și autorităților locale.
Prin comparație, în Strâmtoarea Ormuz și în alte zone din Orientul Mijlociu au fost raportate aproximativ 130 de atacuri, soldate cu moartea a 25 de marinari, de la izbucnirea conflictului dintre Statele Unite și Iran, la sfârșitul lunii februarie, potrivit Organizației Maritime Internaționale.
Situația este deosebit de îngrijorătoare în apropierea coastelor României și Bulgariei, ambele membre NATO. Numai în luna octombrie, aproape jumătate dintre atacurile asupra a 12 nave aflate în largul celor două țări s-au soldat cu morți, dispăruți sau răniți în rândul echipajelor.
Atacurile au fost atribuite Rusiei de către mai mulți lideri europeni, însă Moscova a negat orice implicare. Incidentele se adaugă altor provocări de securitate de pe flancul estic al NATO, inclusiv încălcări ale spațiului aerian, atacuri cibernetice și acte de sabotaj.
Intensificarea violențelor a afectat și transportul comercial. Numărul navelor care au tranzitat Bosforul a scăzut cu 41% în octombrie 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce traficul în ambele direcții s-a redus cu 38%, potrivit organizației Global Fishing Watch.