Marea Pată Roşie încălzeşte considerabil atmosfera lui Jupiter

Oamenii de știință se întreabă de mai multă vreme de ce temperaturile înregistrate în straturile superioare ale atmosferei planetei Jupiter sunt similare temperaturilor terestre, în condițiile în care gigantica planetă gazoasă se află de 5 ori mai departe de Soare decât Pământul. Răspunsul ar putea fi Marea Pată Roșie, conform unui nou studiu realizat pe baza observațiilor derulate cu ajutorul unui telescop cu infraroșu de la Observatorul astronomic Mauna Kea din Hawaii.

Cercetătorii au observat că straturile superioare ale atmosferei lui Jupiter, deasupra Marii Pete Roșii (care este considerată cea mai mare furtună din sistemul nostru solar), sunt cu câteva sute de grade mai călduroase decât restul planetei. Acest lucru ar putea fi o coincidență, sau un indiciu major, conform fizicianului James O’Donoghue, de la Universitatea din Boston, coordonatorul studiului publicat în ultimul număr al revistei Nature.

Această furtună are dimensiunile de aproximativ 22.000 km pe direcția est-vest / 12.000 km pe direcția nord-sud și se află localizată în straturile inferioare ale atmosferei lui Jupiter. Partea superioară a acestei furtuni ajunge până la altitudinea de aproximativ 50 de kilometri. Conform concluziilor acestui studiu, straturile atmosferice de deasupra furtunii primesc căldură de la straturile de dedesubtul lor.

Această descoperire indică existența unei legături puternice între straturile superioare și cele inferioare ale atmosferei lui Jupiter, deși încă nu se știe care este procesul prin care se face acest transfer de căldură. Cele mai probabile surse de energie sunt undele acustice care se propagă prin atmosfera giganticei planete și transportă căldura de jos în sus.

Alte articole

Cer astronomic rar în 2026: patru planete în Capricorn pun în mișcare schimbări profunde, perioadă decisivă până pe 20 ianuarie

Marele Benefic JUPITER intră în retrograd în emoționalul RAC din 11 noiembrie 2025. Ce semnificație profundă se află în spatele retrogradului planetei NOROCULUI

Oamenii de știință nu știu nici de ce culoarea acestei furtuni s-a schimbat de-a lungul timpului. Într-un raport științific din anul 1900 furtuna era descrisă ca fiind de culoarea roz-somon. Apoi culoarea furtunii a devenit roșie-cărămizie, iar cele mai recente imagini obținute de telescopul orbital Hubble indică faptul că a început să aibă o nuanță din ce în ce mai puternică de portocaliu și în același timp a devenit circulară (anterior avea o formă mai alungită).

La fel ca și în cazul uraganelor terestre, centrul Marii Pete Roșii este relativ calm, în condițiile în care în zona din jurul acestui centru vânturile ating viteze de între 430 și 680 de km/h. Această furtună se propagă de peste trei secole pentru că planeta Jupiter nu are o suprafață solidă care să absoarbă și să disipeze energia furtunii. Jupiter este o planetă gazoasă, formată aproape în întregime din hidrogen și heliu.

„Marea Pată Roșie este ca o roată legată la două curele de transmisie care se deplasează în direcții opuse. Una dintre ele alimentează partea superioară a furtunii, în timp ce cealaltă alimentează partea ei inferioară. Împreună ele alimentează furtuna și o mențin vie”, conform planetologului Glenn Orton, de la NASA’s Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, California.

În viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat însă, chiar și această furtună devenită un reper la suprafața lui Jupiter va înceta să mai existe. În ultimul secol furtuna și-a pierdut din intensitate. Oamenii de știință așteaptă mai multe informații de la sonda Juno, care s-a plasat pe orbita uriașei planete gazoase la 5 iulie.

VEZI şi PRIMA fotografie realizată de Juno de pe orbita lui Jupiter FOTO