„În baza unei evaluări pe care noi am făcut-o, evaluarea bizuindu-se pe experiența anterioară, nu doar din 2014, dar și de la alegerile parlamentare anterioare din 2012, 2008, am ajuns la concluzia că, așa cum este legea în momentul de față, sunt o serie de prevederi care sunt interpretabile și interpretările respective pot conduce chiar la situații în care să apară obstacole tehnice în calea exercitării dreptului de a alege. Prin urmare, ceea ce avem în vedere este modificarea acestor prevederi. Avem în vedere o intervenție punctuală, chirurgicală, minimală pentru a îndepărta aceste obstacole”, declară Maria Ligor pentru Agerpres.

Care sunt obstacolele legislative

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

EXCLUSIV | Nicușor Dan, adevărul despre cum se înțelege cu ...

„Avem două probleme identificate cu precădere. Una e posibilitatea de a înființa secții de vot doar pe lângă misiunile diplomatice. În această zonă, Ministerul de Externe poate să stabilească cert câte secții de vot poate crea. A doua posibilitate oferită de lege este organizarea de secții de votare la solicitarea a cel puțin 100 de alegători în localitatea unde ei au domiciliul sau reședința sau în grupul de localități din zona respectivă cu condiția ca această solicitare să fie exprimată prin înscrierea în Registrul Electoral.

Legea mai prevede posibilitatea de a se înființa secții de vot și în alte localități decât acolo unde sunt misiuni diplomatice, însă nu aduce precizări suplimentare în ce condiții. De aceea, se poate interpreta în două feluri: fie că avem posibilitatea să creăm secții suplimentare, fie nu avem posibilitatea, ea fiind redusă doar la acea categorie de secții de vot organizate la cererea a cel puțin 100 de alegători. De aici apare o necesitate pentru a clarifica dacă, pe lângă secțiile de votare de la misiunile diplomatice și cele la cerere, mai pot fi organizate și alte secții.

Noi considerăm că, în linie cu practica anterioară consacrată, cunoscută de români, ar fi nevoie să creăm și secții de votare acolo unde ele au existat scrutin de scrutin”

„Există în lege o prevedere care e interpretabilă și poate fi interpretată într-un sens sau altul și, ca să nu lăsăm loc de echivoc, dorim să clarificăm acest aspect și să fie foarte clară posibilitatea organizării de secții de votare și în alte locații decât misiunile diplomatice sau în acele localități unde avem 100 de alegători care să solicite o asemenea secție de vot.

Un al doilea aspect, care are legătură cu primul, este posiblitatea de a vota la secții de vot pe bază de liste suplimentare. În momentul de față, legea oferă posibilitatea de a vota pe liste suplimentare doar la secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, înțelegând aici și consulate și institute culturale. Prin modificarea pe care o propunem clarificăm posibilitatea ca aceste liste suplimentare să poată fi folosite și la celelalte secții de votare, pentru că ne-am putea întâlni cu situații cu adevărat nedorite în care, de pildă, un cetățean care își are reședința într-o localitate în care există o secție de votare, dar nu s-a înscris în Registrul Electoral solicitând acea secție de votare, să trebuiască să se deplaseze câteva sute de kilometri sau mii de kilometri în unele cazuri până la o misiune diplomatică, ceea e totuși inacceptabil. În plus, prin această modificare aliniem regimul cetățeanului român care se află în străinătate cu cel al cetățeanului român care votează în țară, pentru că și în țară se pot folosi listele suplimentare, cetățeanul poate vota și la o altă secție decât cea la care este arondat, cu condiția să fie în interiorul circumscripției electorale de care aparține. Acest lucru ar trebui să fie valabil în mod egal și în străinătate”.

Ne consultăm cu partidele

„Suntem în plin proces de consultare cu partidele. Deocamdată v-aș ruga să-mi permiteți să nu avansez detalii pentru că este vorba de o consultare informală. În momentul în care proiectul ordonanței va fi pus în mod oficial în consultare publică, atunci ne vom regăsi într-o altă situație. Deocamdată, ce pot să vă confirm este că într-adevăr suntem în plin proces de consultare cu partidele și avem un dialog foarte bun”.

Despre numărul redus al românilor înscrişi în Registrul Electoral

„Totuși, cam peste tot în lume unde se practică, votul la distanță — fie că vorbim de vot prin corespondență, vot electronic sau votul avansat, cum se spune — nu este practica dominantă. Practica obișnuită, modul în care lumea votează în general, peste tot, este fizic, la secție. Celelalte modalități de vot vin să se adauge votului exprimat fizic la secția de vot și sunt mai degrabă practici, nu le-aș zice marginale, dar care se adaugă practicii consacrate. De aceea și în acest caz, cu atât mai mult cu cât este pentru prima dată când noi facem acest exercițiu al votului prin corespondență, este cumva de anticipat și de așteptat ca numărul celor care își vor exercita dreptul de a alege prin această modalitate să nu fie foarte ridicat. Nu cred că există motive legate de așa zisa complexitate a procedurii, pentru că procedura este extrem de simplă. Nu trebuie decât să completezi o cerere, să o însoțești de o copie a pașaportului, dacă te regăsești în categoria cetățenilor români cu domiciliul în străinătate (…) sau, dacă ai reședința în străinătate și păstrezi domiciliul în România, alături de copia după cartea de identitate adaugi un document care dovedește faptul că ai rezidență legală în țara respectivă.

Dorința Guvernului este de a elimina orice risc care ar putea exista în calea exercitării dreptului de a alege. Pe de-o parte, recuperarea posibilității organizării de alegeri și în secțiile de vot consacrate, cunoscute de români. Deci, dacă din 2007 încoace noi am organizat alegeri într-o localitate — vă dau un exemplu pe care îl știu mai bine, din preajma Madridului — și oamenii au știut că de fiecare dată acolo au putut să voteze, nu credem că există niciun motiv ca la aceste alegeri să nu se mai întâmple acest lucru și să avem o lege care poate să fie restrictivă în raport cu situația anterioară.

Spiritul legii, intenția legiuitorului așa cum o înțelegem, a fost ca pe lângă modalitățile consacrate de a vota să adăugăm facilități noi și aceste facilități sunt, pe de-o parte, posibilitatea de a vota prin corespondență și, pe de altă parte, posibilitatea de a solicita o secție de votare în localitatea unde locuiești, dacă acolo nu există deja o asemenea secție.

În baza datelor oferite de Autoritatea Electorală Permanentă (…) sunt undeva în jur de 4.700 de alegători înscriși în acest moment, dintre care aproape de 1.000 sunt în categoria celor care au solicitat secție de votare unde locuiesc, restul de 3.700 solicitând să voteze prin corespondență. Din datele pe care le-am studiat, se pare că avem prima secție de votare la solicitarea alegătorilor în Republica Moldova.

Românii din Spania – mai dornici să voteze

Avem din Spania, de pildă, peste 2.000 de înscrieri în Registrul Electoral, fie că vorbim de vot prin corespondență — dominant. Undeva în jur de 400 din aceste peste 2.000 de înscrieri sunt solicitări de creare de secții de vot. Problema care apare este, însă, că aceste solicitări sunt răspândite în teritoriu. Avem vreo două-trei localități unde ne apropiem de 100. Vă dau un exemplu concret — Cuenca, în Spania este foarte aproape de cifra de 100, sunt la 92 azi (n.r. — luni). Dacă se vor mai înscrie încă opt persoane, acolo se poate crea o secție de votare care să cuprindă și zona adiacentă.

La acest scrutin, la fel cum s-a întâmplat și la alegerile locale, alegătorul va avea, în momentul în care se prezintă la secția de votare, codul numeric personal verificat electronic, astfel încât posibilitatea votului multiplu să fie eliminată și sancționată în cazul în care ne aflăm în cazul unei tentative de acest gen.