Marian Oprişan a cerut achitarea în dosarul Căprioara pe motiv că nu există faptele incriminate

Potrivit unui comunicat transmis de Consiliul Judeţean Vrancea, Marian Oprişan a depus la Judecătoria Cluj-Napoca pe 22 ianuarie documentul de peste 170 de pagini cu concluziile respective, adăugându-se că ”în statele cu democraţie consolidată, orice persoană se bucură de prezumţia de nevinovăţie”. În comunicat este anexat şi documentul de concluzii depus în instanţă de avocatul lui Oprişan şi se arată că majoritatea jurnaliştilor au relatat despre acest dosar ‘exclusiv din acuzaţiile formulate de DNA în rechizitoriu’.

În iunie 2006, procurorii anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a lui Oprişan pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals şi uz de fals. Procurorii DNA l-au învinuit pe preşedintele CJ Vrancea pentru cheltuirea în mod nelegal a 1,9 milioane de dolari pentru balastarea a 41 de drumuri comunale, dar şi pentru modul cum s-a achiziţionat Complexul Turistic ‘Căprioara’. În rechizitoriu se arăta faptul că mai multe drumuri comunale au fost pietruite fără ca acest lucru să fie necesar, unele dintre lucrări au fost executate în mod fictiv sau incomplet, deşi banii au fost plătiţi de către CJ Vrancea în avans. Potrivit procurorilor DNA, inculpatul Oprişan a negociat şi achiziţionat, fără hotărârea necesară a CJ şi fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic ‘Căprioara’, în jurul căruia deţinea, împreună cu membrii familiei, 8 hectare de teren. Pentru această achiziţie, Marian Oprişan ar fi alocat ilegal 17 miliarde lei vechi din fondurile publice ale CJ Vrancea. În plus, acesta ar fi întocmit şi înaintat Guvernului o adresă falsă prin care a solicitat şi obţinut 3 miliarde lei vechi din fondul de rezervă al Executivului, dar pretextele invocate în adresă erau false, iar banii ar fi fost utilizaţi tot pentru achiziţia complexului.

DNA a reţinut la momentul trimiterii în judecată un prejudiciu de 1,5 milioane euro în dauna Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT), alţi circa 600.000 euro în dauna Consiliului Judeţean şi aproape 75.000 euro pagubă la bugetul Guvernului.

Judecătoria Cluj-Napoca ar trebui să pronunţe joi, 29 ianuarie, o sentinţă pe fond în dosarul respectiv, care s-a aflat prin mai multe instanţe din ţară timp de peste opt ani. La ultimul termen, judecătorul a respins solicitările inculpaţilor de efectuare a unei alte expertize contabile pentru dosar.

Alte articole

Călin Georgescu reacționează după ce s-a spus că avocatul său ar fi implicat într-un scandal sexual: „Ca tată, condamn ferm orice instrumentalizare a unor subiecte sensibile”

Adriana Bahmuțeanu, în proces cu fiul ei cel mare, Eduard. Vedeta s-a prezentat la tribunal fără avocat: „O să văd ce fac”

În documentul de concluzii depus săptămâna trecută la instanţă, Marian Oprişan contestă prima expertiză contabilă efectuată în anchetă de Laurenţiu Hanganu, afirmând că acesta e un ”nespecialist” şi şi-a depăşit competenţa.”Considerăm că această probă este una viciată atât sub aspectul legalităţii ei, cât şi sub aspectul aptitudinii sale de a servi la aflarea adevărului în prezenta cauză. Din start precizăm că acest raport de constatare a fost întocmit de către un nespecialist şi astfel nu poate constitui o constatare tehnico ştiinţifică în sensul art.112 C.pr.pen. De asemenea, date fiind şi obiectivele formulate tendenţios de către procuror, acest specialist şi-a depăşit competenţa şi din punct de vedere funcţional prin aceea că s-a pronuntat pe aspecte ce exced obiectul unei constatări tehnico-ştiinţifice, substituindu-se unui organ de urmărire penală”, se menţionează în documentul depus în instanţă de avocatul lui Oprişan.

De asemenea, în rechizitoriul DNA se arăta că Oprişan a cumpărat cu suma de 375,509 milioane de lei vechi crama ‘Calciu’ de la Corneliu Prunache, un om de afaceri local, la două luni după ce acesta o achiziţionase la un preţ de trei ori mai mare, acest lucru fiind considerat de procurori ca o ofertă făcută în schimbul serviciilor pe care Oprisan i le făcea lui Prunache prin plăţile pentru lucrările la drumurile comunale. În concluziile depuse la instanţă Marian Oprişan afirmă că „procurorul omite în mod intenţionat să menţioneze că aceste mijloace fixe, care au o valoare considerabilă, nu au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare dintre mine şi SC Aispa Star 95 SA”, adăugând că de fapt el a cumpărat doar clădirea şi terenul, nu şi instalaţiile şi mijloacele fixe ale cramei.

În alt segment al materialului de concluzii, Oprişan indică faptul că el nu a aprobat şi semnat ordinele de plată pentru pietruirile de drumuri comunale, documentele respective fiind semnate de fostul vicepreşedinte al CJ Vrancea, Mircea Diaconu. „În acest sens fac trimitere la Referatul nr. 5655/12.08.2004, prin care a fost aprobată decontarea către Top Media SRL a sumei de 987.319.259 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de pietruire a DC 165, document care nu a fost semnat de către mine, ci de către vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Diaconu”, evidenţiază Oprişan.
Totodată, el afirmă în alt capitol că acelaşi Mircea Diaconu a semnat şi ordinele de plată pentru achiziţia Complexului Căprioara. „Arăt că numitul Diaconu Mircea a semnat ordinele de plată aferente achiziţiei Complexului Căprioara, în baza dispoziţiei de delegare de semnatură 193 din 20 septembrie 2004, iar inculpata Teodorescu Valeria a semnat în calitate de Director al Direcţiei Economice şi responsabil cu Controlul financiar preventiv propriu prin dispoziţia 169 din 13.12.2001 privind modificarea exercitării controlului financiar-preventiv propriu”, menţionează preşedintele CJ în documentul trimis instanţei clujene.

În august 2014, Oprişan acuza DNA de presiuni efectuate asupra magistraţilor care au judecat acest dosar, după ce şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, sesizase Inspecţia Judiciară cu privire la faptul că dosarul aştepta de mai mulţi ani la judecătoria clujeană. Preşedintele CJ Vrancea afirmase şi că procesul său este unul ‘politic’, iar procurorii DNA au acţionat la comanda preşedintelui Traian Băsescu.