Mark Gitenstein, în Wall Street Journal: România are şansa unei schimbări de durată

„O luptă titanică se desfăşoară în România de la Revoluţia din 1989. Pe de o parte, există forţele schimbării şi reformei, încurajate de Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi diplomaţii occidentali. De cealaltă parte, există oligarhii şi baronii politici, cu mize care vizează doar o schimbare parţială a stării de fapt”, a scris Gitenstein.

El a mai atras atenţia că, deşi România a aderat la NATO în 2004 şi la Uniunea Europeană în 2007, „reformele adoptate pentru a garanta aderarea nu par să fi fost implementate cu adevărat”.

Cerinţe specifice pentru România

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Gitenstein trece în revistă evenimentele de pe scena politică din România din 2012 şi reacţiile prompte venite din SUA, UE şi din partea cancelarului german Angela Merkel, „care au culminat cu o listă de cerinţe specifice pentru România din partea UE, printre care interdicţia de implicare în activitatea procurorilor anticorupţie, de graţiere a celor condamnaţi pentru corupţie şi de amestec în activitatea Curţii Constituţionale care superviza referendumul de ratificare a suspendării preşedintelui”.

Alte articole

SRI va avea o unitate specială dedicată luptei anticorupție. Nicușor Dan: „Singura sa sarcină va fi să culeagă informații despre fenomenul de mare corupție”

Pensia pe care o încasează Angela Merkel după 16 ani în care a fost cancelarul Germaniei

„Ponta, abia ales la acel moment, a urmat aceste dictate şi a întors ţara de pe marginea prăpastiei. Însă a fost îngrijorător că reformele în România au fost atât de dependente de presiunea din exterior. Reformele, o democraţie funcţională şi piaţa liberă vor fi sustenabile doar dacă sunt pe deplin îmbrăţişate de poporul român”, a mai scris fostul ambasador american în România.

Lege, ordine şi anticorupţie

„Alegerile din această lună sugerează că acest moment este posibil să fi venit. Iohannis a candidat cu o platformă de lege şi ordine şi anticorupţie. A îmbrăţişat pe deplin agenda Monicăi Macovei, (…) care a inclus angajamente specifice de neamestec în activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de transparenţă în numirea procurorilor anticorupţie şi de a nu slăbi Codul Penal în ceea ce priveşte anticorupţia şi de a ridica rapid imunitatea parlamentară pentru oficialii puşi sub acuzare”, a precizat fostul ambasador.

„La două zile după alegeri, Parlamentul – controlat în continuare cu o largă majoritate de partidul lui Ponta – a votat pentru retragerea controversatului proiect de lege privind amnistierea celor condamnaţi pentru corupţie”, a adăugat Gitenstein, subliniind că nu „Occidentul a adus această schimbare, ci românii’. „După cum mi-au spus mulţi dintre ei în săptămâna alegerilor, au fost în sfârşit mândri că sunt români”, a scris el.

Acest lucru are implicaţii semnificative pe fondul acţiunilor Rusiei în regiune şi a îngrijorărilor că ţări precum Ungaria par să fie dispuse să ajungă la o înţelegere cu Kremlinul pe tema influenţei ruseşti. „Democraţia liberală este bine mersi în România. Însă este esenţial ca aceste milioane de tineri votanţi români să-şi menţină în continuare puterea şi ca domnii Iohannis şi Ponta să lucreze împreună pentru a continua consolidarea statului de drept”, a adăugat Gitenstein.