Martin Schulz, preşedintele în exerciţiu al Parlamentului European, are şanse foarte mari să rămână în funcţie până în ianuarie 2017, potrivit unui comunicat emis marţi de social-democraţii europeni şi de populari.

Martin Schulz este sprijinit de Partidul Social-Democrat german, dar şi de cancelarul creştin-democrat Angela Merkel, urmând cel mai probabil să fie ales oficial la sesiunea inaugurală de săptămâna viitoare.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Pas uriaș pentru medicina globală! A avut loc al doilea transplant ...

Alertă sanitară! Milioane de sticle îmbuteliate cu apă, contaminate ...

Martin Schulz a fost ales miercuri preşedintele grupului socialiştilor şi democraţilor din PE, un post pe care l-a mai ocupat şi în legislatura care se încheie, înainte de a deveni preşedintele PE. Grupul popularilor este condus de germanul Manfred Weber, care l-a înlocuit pe francezul Joseph Daul.

Nu se ştie deocamdată cine îi va succeda lui Schulz la preşedinţia PE în 2017. Conform unor surse europene acesta ar putea fi Alain Lamassoure, fost ministru francez al bugetului.

Împărţirea preşedinţiei PE a funcţionat şi în legislatura care s-a încheiat. Creştin-democratul polonez Jerzy Buzek a ocupat acest post în primii doi ani şi jumătate, după care i-a cedat locul lui Martin Schulz.

Popularii şi socialiştii „au făcut progrese semnificative pentru constituirea unei majorităţi stabile şi durabile şi elaborarea unui program de reforme în Europa pentru următorii cinci ani”, se mai menţionează în comunicatul ce precizează că discuţiile dintre cele două grupuri vor continua săptămâna viitoare la Strasbourg.

Grupul popularilor europeni (PPE) a obţinut la europarlamentare 221 de mandate în PE, iar cel social-democrat 191. Aşadar, pot forma împreună o majoritate fragilă de 412 eurodeputaţi din 751.

Eurodeputaţii britanici, atât conservatorii premierului David Cameron, care au 70 de mandate în legislativul de la Strasbourg, cât şi laburiştii, cu cei 20 de reprezentanţi, se opun numirii lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene, ei fiind sprijiniţi şi de cei 12 eurodeputaţi conservatori ai premierului ungar Viktor Orban.