Documentul "cu privire la procedura de utilizare a armelor şi echipamentului militar pentru protecţia frontierei de stat a Federaţiei Ruse în spaţiul aerian al Federaţiei Ruse" a fost deja postat pe site-ul guvernului de la Moscova.
Conform textului citat, avioanele de pasageri care încalcă spaţiul aerian al Rusiei ar putea fi doborâte în cazul în care nu reacţionează la semnalele de avertizare şi la focurile de avertisment şi dacă zborul lor riscă să ducă la decese în masă, la catastrofe ecologice sau la un atac asupra unor obiective strategice, potrivit Agerpres.
Documentul prevede de asemenea că armata rusa ar trebui să reacţioneze chiar şi în cazul în care o aeronavă neidentificată se apropie la o distanţă mai mică de 50 de kilometri de graniţa Federaţiei Ruse.
Atunci când acesta este un avion militar, intrat ilegal în spaţiul aerian rusesc, el trebuie forţat să aterizeze pe un aeroport rusesc sau determinat să părăsească spaţiul aerian al Rusiei, iar în cazul în care nu răspunde la semnale, să fie doborât.
Aceleaşi măsuri vor fi aplicate - conform proiectului menţionat - şi avioanelor de pasageri, cu excepţia cazurilor când nu există "un pericol real de decese în masă, un risc de catastrofă ecologică sau de atac asupra unor obiective strategice", potrivit Agerpres.
Cum va stabili exact armata rusă dacă există sau nu astfel de pericole nu este clar din proiectul de act normativ, notează Svoboda.org.
Noul act normativ este destinat să rezolve contradicţiile din actuala legislaţie rusă, scrie ziarul Izvestia. Dacă legea în vigoare "privind combaterea terorismului" permite armatei ruse să doboare avioane de pasageri deturnate de terorişti în spaţiul aerian al Rusiei, o hotărâre de guvern din 1994 interzice doborârea avioanelor civile, dacă se ştie că există pasageri la bord.
Nu se menţionează deloc despre avioanele de pasageri nici în normele de utilizare a armelor şi a echipamentului militar la apărarea frontierei de stat a Federaţiei Ruse, intrate în vigoare în 2010.
"În multe ţări se permite doborârea avioanelor civile în situaţii similare de urgenţă", a declarat pentru Izvestia Franţ Klinţevici, reprezentant al Comisiei pentru securitate şi apărare din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus). "Din păcate, pasagerii avionului vor muri, dar aceasta va duce la evitarea unei catastrofe şi mai groaznice şi a unui număr mai mare de victime", a apreciat el, potrivit Agerpres.
În acest context presa rusă aminteşte de o serie de incidente de acest gen produse în perioada sovietică. Astfel, în anul 1978, un bombardier sovietic a deschis focul asupra unui avion de pasageri sud-coreean de tip Boeing, care intrase în spaţiul aerian al URSS în zona Murmanskului. Două persoane au murit atunci.
O adevărată catastrofă s-a produs însă la 1 septembrie 1983, când armata sovietică a doborât o aeronavă Boeing 747, a companiei sud-coreene Korean Airlines, care zbura de la Anchorage (SUA) la Seul. Din cauza unei erori de navigaţie, avionul a intrat în spaţiul aerian al URSS. De teama că ar putea fi un avion spion american, comandamentul sovietic a ridicat de la sol două avioane de vânătoare, iar un Su-15 a doborât avionul coreean cu o rachetă în largul insulei Sahalin. Toate cele 269 de persoane aflate la bordul avionului şi-au pierdut viaţa. Doborârea Boeing-ului 747 de către sovietici a stârnit o emoţie puternică pe plan internaţional şi un val de indignare faţă de Uniunea Sovietică, aminteşte postul de radio citat, informează Agerpres.
În mai 1987, Mattias Rust, un tânăr de 18 ani, a reuşit să pătrundă în spaţiul aerian al URSS cu un avion uşor de tipul Cesena 172 Skyhawk şi chiar să aterizeze în Piaţa Roşie din Moscova, dar atunci antiaeriana sovietică nu a deschis focul asupra unui avion civil.
loading...
facebook
twitter
