Măsuri disperate în Ungaria, pe fondul inflației explozive. Decizie de ultimă oră în statul lui Viktor Orban

Decizia a fost luată într-o ședință de urgență care a avut loc în dimineața zilei de joi, 7 iulie, în contextul în care forintul a atins noi minime istorice.

În ultimele săptămâni, forintul și-a accelerat deprecierea și astfel, a ajuns la pragul de 400 de unități / 1 euro, până la 413 forinți / 1 euro. A urmat apoi o scurtă apreciere, după decizia băncii centrale, după care a continuat declinul.

De la începutul lui 2022, euro a crescut cu 11% față de forint. Pentru că moneda maghiară are cea mai modestă performanță din regiune, prețurile pentru importuri sunt mai mari, o bătaie de cap suplimentară, pe fondul inflației explozive care acționează deja în Europa și SUA.

În mai 2022, inflația a ajuns la aproape 11%, față de aceeași perioadă a anului trecut. În România, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o inflație uriașă, de aproape 15%.

Alte articole

Viktor Orban nu mai vrea să dea bani pentru Ucraina. „E ca şi cum ai încerca să ajuţi un alcoolic oferindu-i o ladă de vodcă”

Donald Trump a scutit Ungaria de sancțiuni pentru achizițiile de petrol și gaze rusești timp de un an

Rezervele valutare ale Ungariei au scăzut de la 30,8 miliarde de euro la finele anului trecut la 26 de miliarde de euro în aprilie.

Măsuri radicale și în România, pe fondul inflației explozive

Pentru o comparație, Banca Națională a României a majorat miercuri dobânda-cheie cu 1 punct procentual la 4,75%, în continuare cel mai mic nivel din regiune. Sistemul bancar românesc se află într-un deficit de lichiditate în raport cu banca centrală, generat cel puțin în parte de intervențiile BNR pentru susținerea leului.

Tot ieri, Isărescu a declarat că se așteaptă la un șoc stagflaționist la nivel mondial – o rată a inflației crescută, coroborată cu o creștere economică mică sau nulă. Mai exact, oficialul BNR se așteaptă la o situație asemănătoare cu cea din anii ’70, care a durat nu mai puțin de zece ani.