Maternitatea Braşov nu mai are vaccin antihepatita B. Peste 100 de bebeluşi, externaţi neimunizaţi

Maternitatea Braşov a rămas fără vaccin antihepatita B, iar peste o sută de bebeluşi care ar fi trebuit vaccinaţi în 24 de ore de la naştere au fost externaţi fără a fi imunizaţi. Reprezentanţii maternităţii au afirmat că vina este a celor "din minister, cu salarii grase, care nu au planificat corect".

19 sept. 2013, 12:05
Maternitatea Braşov nu mai are vaccin antihepatita B. Peste 100 de bebeluşi, externaţi neimunizaţi

Şeful Secţiei Neonatologie de la Maternitatea Braşov, dr. Ioan Oprea, a declarat, joi, pentru Mediafax, că vaccinul împotriva hepatitei B s-a epuizat în urmă cu o săptămână, iar de atunci au fost externaţi fără a fi imunizaţi 108 nou-născuţi.

În următoarele două zile vor mai fi externaţi alţi 20 de bebeluşi fără a putea fi imunizaţi, desi vaccinarea împotriva acestei boli este obligatorie.

Din 13 septembrie au plecat 108 nou-născuţi din maternitate, iar azi şi mâine vor mai pleca alţi 20. Nu au putut fi imunizaţi pentru că nu mai avem stocuri de vaccin împotriva hepatitei B. Ei ar trebui imunizaţi în termen de 24 de ore de la naştere. Dacă nu se face această vaccinare se va ajunge ca înainte de ’89, cu copii cu hepatită clasa I. Există riscul să facă hepatita B, iar aceasta poate degenera într-un cancer hepatic sau într-o ciroză, iar la vârsta de 4-5 ani umblă părinţii după transplant. Este rău pentru că nu se găseşte vaccinul nici în farmacii. Ar fi promisiuni de vaccinuri pentru sfârşitul acestei luni, dar cine
ştie dacă vor sosi”, a spus dr. Oprea.

Şeful Secţiei Neonatologie a precizat că riscurile de îmbolnăvire sunt foarte mari la nou-născuţi, în special la cei născuţi din mame care au heptatita B, unde procentul de transmitere a bolii este de aproximativ 20 la sută.

Medicul Ioan Oprea consideră că responsabili pentru această situaţie sunt reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, „care au salarii grase”.

Dacă cei care răspund de sănătate în minister şi care au salarii grase pentru asta ar fi planificat corect, nu am fi ajuns în această situaţie. Dar este un dezinteres total în acest sens„, a mai spus dr. Ioan Oprea.

Maternitatea Braşov are nevoie de aproximativ 5.000 de doze de vaccin pe an pentru a face faţă solicitărilor, la Braşov venind şi mame din judeţele limitrofe.

Gabriela Proca, şeful Serviciului Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din Direcţia de Sănătate Publică Braşov, a spus că a făcut deja solicitări pentru 600 de doze de vaccin atât la Ministerul Sănătăţii, cât şi la DSP-urile din judeţele vecine, însă şi acolo sunt probleme.

Am făcut solicitări şi la Bucureşti şi în judeţele vecine, dar nici ei nu stau prea bine. De la Covasna am primit, luna trecută, nişte vaccinuri. Sperăm să le primim cât mai repede. Copiii vor putea fi vaccinaţi ulterior„, a spus Gabriela Proca.

Potrivit acesteia, nou-născuţii care nu au fost vaccinaţi în spital vor putea fi vaccinaţi la medicul de familie şi există şi varianta ca la două luni, când se fac celelalte vaccinări, să primească şi vaccinul antihepatic B.

Dr. Gabriela Proca a precizat că la Braşov nu sunt foarte multe cazuri de mame bolnave de hepatita B, fiind vorba despre „două-trei mame purtătoare”, iar în aceste cazuri nou-născutul intră într-o schemă rapidă de vaccinare.

Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), a precizat că situaţia este foarte gravă, ţinând cont că se repetă, aceasta nefiind prima dată când maternitatea rămâne fără unul dintre vaccinurile obligatorii.

În iulie 2012, aproape 300 de bebeluşi născuţi la Braşov au rămas neimunizaţi împotriva TBC, iar situaţia s-a rezolvat abia după o lună.

„Eu sunt foarte revoltată de această situaţie, mai ales pentru că nu este pentru prima dată când se întâmplă asta. Deşi vaccinul este gratuit, sunt unii părinţi care au refuzat o serie de vaccinuri. În acest caz, cine garantează că părinţii se vor întoarce la medic pentru a vaccina copilul la timp? Cum vor fi ei obligaţi să vină înapoi şi că se va respecta schema de vaccinare, pentru că trebuie luat în calcul şi faptul că unii părinţi provin din zone mai sărace şi care nu-şi permit să dea bani pe transport până la medic. Şi, în plus, cine ne garantează că în intervalul de timp în care nu au fost imunizaţi nu au fost deja expuşi? O altă întrebare este dacă există vreun registru, o evidenţă a mamelor cu hepatita B, pentru că dacă nu avem registrul unic de evidenţă a bonlavilor de hepatita B, nu putem decât să estimăm numărul lor în funcţie de pacienţii cronici”, a afirmat preşedinta APAH-RO.

Marinela Debu a spus că va trimite, joi, o solicitare către Ministerul Sănătăţii pentru a prezenta punctul de vedere al APAH-RO cu privire la această situaţie.

În primele şapte zile de viaţă, în maternitate, nou-născutul trebuie să beneficieze de două vaccinuri, respectiv BCG, care este împotriva tuberculozei, şi un alt vaccin împotriva hepatitei B. La două luni de la naştere, copilul trebuie să mai facă alte trei vaccinuri diferite: DTP (antidifterie, antitetanoş antipertusis), antihepatita B şi VPOT (antipoliomielitic). La patru luni se fac vaccinurile DTP şi VPOT, la şase luni – DTP, antihepatita B şi VPOT, între nouă şi 11 luni – vaccinul antirujeolic şi la 12 luni – DTP şi VPOT. Aceste vaccinuri sunt obligatorii, iar costurile lor ar trebui suportate de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate.

Citeşte şi Maternitatea groazei: Aparatură veche de zeci de ani, pereţi scorojiţi şi tavane găurite VIDEO