„În acest moment, 5,7% este finanţarea medicală primară din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Pe lângă acesta, bugetul Sănătăţii mai are şi componenta finanţării de la Ministerul Sănătăţii pentru alte programe naţionale. Deci, bugetul total, cel puţin pe 2018, a fost 41 de miliarde de lei, ori asistenţa medicală primară a avut în 2018 – 1.960.000.000 lei, asta reprezintă 5,7% din FNUASS. Creşterea cu 100% a finanţării ar însemna undeva la 10% din Fondul Naţional Unic, nu din tot bugetul Sănătăţii, ceea ce ne-ar apropia de o medie europeană de 12%. (…) România a avut 4,68% din PIB pentru Sănătate. (…) Vrem ca, din aceştia 4,68%, 10% să fie alocaţi asistenţei medicale primare”, a declarat, marţi, vicepreşedintele Colegiului Medicilor din România, dr. Călin Bumbuluţ, într-o conferinţă de presă.

El a precizat că, în Bucureşti, 56% dintre cabinetele medicilor de familie încasează lunar un venit brut care este sub venitul brut al unui medic primar din sistemul bugetar.

Alte Articole

Raed Arafat: Vaccinul anti-Covid AstraZeneca va fi autorizat, ...

Guvernul face schimbări în strategia de vaccinare anti-COVID. ...

Florin Cîţu vrea accelerarea campaniei de vaccinare. „Putem ...

„Peste 40% dintre cabinetele medicilor de familie din Bucureşti sunt în incapacitate de a asigura venituri asistentelor medicale şi altui personal angajat la un nivel decent. În acest moment, aceşti colaboratori ai noştri sunt salarizaţi la un nivel derizoriu, majoritatea iau undeva la 1.400 – 1.600 de lei net faţă de o asistentă medicală fără gradul principal din spitale, care are brutul conform grilei de salarizare undeva la 5.500 de lei, deci rămâne cu peste 3.200 – 3.500 de lei ca venit net. E evident că venitul acesta realizat în asistenţa medicală primară este sub jumătate din venitul realizat de o asistentă din spital. Ceea ce este mai rău decât atât – dar chiar medicul de familie mediu, cel care are în jur de 1.800 de pacienţi pe listă, are venituri sub cele ale unei asistente de spital. S-a ajuns în această situaţie din cauza subfinanţării cronice”, a explicat Bumbuluţ.

Potrivit acestuia, la nivel naţional, venitul brut al unui furnizor de servicii de medicină a familiei este în jur de 14.500 de lei.

„Am luat exemplul municipiului Bucureşti, pentru că are 1.000 de furnizori de servicii de asistenţă medicală primară, – venitul mediu brut al unui furnizor în Bucureşti este un pic mai mult decât media naţională – în jur de 15.000 de lei pe lună. Acest venit brut include, pe lângă venitul medicului, atâta cât mai rămâne, salariul asistentului medical cu tot ce înseamnă impozite, dări către stat şi chiria, cheltuieli de funcţionare curentă, dotare, investiţii eventual, consumabile, servicii de curăţenie, servicii informatice, servicii contabile şi tot ceea ce înseamnă funcţionarea. În general, aceste cheltuieli directe şi indirecte se ridică în acest moment la 58 – 60% din acest venit brut încasat de cabinet denumit furnizor de servicii”, a arătat dr. Bumbuluţ.

Medicul a atras atenţia că menţinerea discrepanţelor dintre veniturile realizate faţă de spitale va duce inerent la alterarea relaţiilor de colaborare între palierele sistemului şi vor suferi pacienţii.

„Lipsa finanţării asistenţei medicale primare afectează sănătatea populaţiei, se afectează prevenţia şi profilaxia, grevează calitatea îngrijirilor. (…) Se ajunge la o discrepanţă majoră şi în calitatea furnizării serviciilor şi nu din cauza noastră, ci a subfinanţării şi a politicilor sanitare greşite”, a spus Bumbuluţ.

Potrivit vicepreşedintelui Colegiului Medicilor din România, dr. Constantin Cârstea, au fost demarate consultări pe normele contractului – cadru pentru 2019 cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Medicii de familie au spus că se încearcă deocamdată rezolvarea problemelor prin negocieri.