Medicii ar putea relua greva. Federaţia „Solidaritatea Sanitară”: Forma proiectului noii legi a salarizării, convenită la Ministerul Sănătăţii, este pragul minim pentru o lege acceptabilă. Refuzul de a transpune fidel soluţiile comune ar însemna eşecul dialogului social

Medicii ar putea relua greva. Sindicașiștii din Federaţia „Solidaritatea Sanitară” avertizează că refuzul guvernului de a transpune ”fidel” soluţiile comune convenite cu Ministrul Sănătății ar însemna eşecul dialogului social.

„Vineri şi sâmbătă, Federaţia Solidaritatea Sanitară din România (FSSR), Federaţia SANITAS şi Ministerul Sănătăţii au făcut ceea ce situaţia impunea, lucrând împreună, pe texte şi simulări, până la identificarea unei variante comune pentru partea din proiectul legii salarizării aplicabilă Sănătăţii. Propunerile rezultate au fost transmise sâmbătă seara Ministerului Muncii, instituţia care asigură coordonarea tehnică a proiectului”, a transmis Federația într-un comunicat de presă.

Potrivit aceleiaşi surse, după o perioadă în care metodele sindicale au fost diferite, cele două federaţii reprezentative la nivel de sector au ajuns la un pachet comun de soluţii, construit împreună cu ministerul de resort.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Autorităţile nu mai pot invoca lipsa unei alternative tehnice sau absenţa unei poziţii comune a partenerilor sociali din Sănătate. Poziţia FSSR este fără echivoc: susţinem numai transpunerea integrală şi fidelă a acestei arhitecturi, urmată de verificarea impactului asupra venitului total al fiecărui angajat. Nu acordăm un cec în alb niciunui iniţiator şi nu declarăm proiectul definitiv înainte ca forma actualizată să fie publicată”, arată aceeaşi sursă, citată de news.ro.

Alte articole

Medicii suspendă greva după trei zile de protest. Sindicaliștii SANITAS avertizează că protestul poate fi reluat

Rogobete, după ce a fost numit „piromanul grevei” de Ilie Bolojan: „Înainte m-a făcut șobolan. Pare că este o calitate a dânsului să pună etichete” / Acuzații de dublă măsură la adresa PNL și USR: „Pentru unii reformă, pentru alții abuz”

Citește și: Medicii suspendă greva după trei zile de protest. Sindicaliștii SANITAS avertizează că protestul poate fi reluat

Soluţia comună reia şi dezvoltă logica variantei negociate în anul 2023, instituind diferenţele legitime de salarizare dintre unităţi, locuri de muncă, niveluri de risc şi contribuţia la continuitatea serviciilor trebuie reflectate într-o combinaţie coerentă de salarii de bază şi drepturi suplimentare. Nu este o simplă corectare de procente, ci o restructurare a salarizării în Sănătate, bazată pe următoarele repere:

1.    Coeficienţi diferenţiaţi pe categorii de unităţi sanitare. Faţă de Legea-cadru nr. 153/2017, care operează cu o diferenţiere limitată (ambulanţă, unităţi clinice şi unităţi neclinice) forma convenită introduce o clasificare mai detaliată. Scopul este ca salariul de bază să reflecte mai bine rolul unităţii în sistemul naţional de sănătate, complexitatea serviciilor şi responsabilitatea asociată.
2.    Coeficienţi diferenţiaţi pe categorii de locuri de muncă. În interiorul fiecărei categorii de unităţi, coeficienţii sunt diferenţiaţi suplimentar după locul de muncă. Astfel, o parte din diferenţele care astăzi sunt lăsate aproape exclusiv sporurilor este mutată într-o componentă mai stabilă şi mai predictibilă – salariul de bază – în condiţiile în care plafoanele maximale pentru sporurile aferente condiţiilor de muncă au scăzut.
3.    Transferarea unei părţi a recompensei pentru condiţii în salariul de bază. În condiţiile în care plafoanele nominale ale sporurilor pentru condiţii de muncă ar scădea (de exemplu, plafonul maxim posibil de 85% ar deveni 60% în varianta convenită), diferenţierea suplimentară a salariilor de bază ar recupera o parte importantă din suma transferată. Efectul trebuie judecat asupra venitului total, nu prin compararea izolată a procentelor aferente sporurilor.
4.    Limite minime garantate pentru sporurile de condiţii de muncă. Este una dintre liniile roşii susţinute constant de FSSR, obţinută la negocierile anterioare şi preluată în forma finală comună. Înscrierea intervalelor minime în lege protejează dreptul împotriva acordării pur simbolice şi împotriva repetării situaţiilor apărute în 2018, când unele sporuri au putut coborî la 1%.
5.    Reaşezarea recompensei pentru continuitate. Forma convenită creşte semnificativ plata pentru contribuţia la funcţionarea neîntreruptă a serviciilor medicale, inclusiv procentul aferent tarifului orar suplimentar pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal şi de sărbătoare legală şi plata gărzilor.

Citește și: A treia zi de grevă în Sănătate. Sute de spitale din toată țara rămân blocate din cauza nemulțumirilor legate de legea salarizării: „Guvernul trebuie să-și asume în scris faptul că nu o să scadă veniturile”

Impactul legii salarizării depinde de categoria unităţii, locul de muncă, coeficientul aplicabil, sporul concret stabilit în intervalul legal, programul de lucru şi regulile viitorului Regulament de sporuri. De aceea, distincţia esenţială este între scăderea unei componente salariale şi evoluţia venitului total.

În privinţa angajaţilor care erau cei mai afectaţi de forma iniţială a proiectului de lege:
a) Angajaţii din intervalul actual de spor pentru condiţii de muncă 55%–85%
Scenariul-limită de risc priveşte angajaţii care îndeplinesc cumulativ trei condiţii: au în prezent un spor nominal din intervalul 55%–85%, beneficiază de plafonul maxim de 85%, iar procentul real al sporului( suma efectivă raportată la salariul de bază aflat în plată — depăşeşte 70%). Lor le sunt aplicabile următoarele situaţii:
a.1) În scenariul prudent, în care viitorul spor ar fi acordat la nivelul minim al intervalului, suma aferentă sporului pentru condiţii poate scădea. Simulările utilizate în negociere indică însă compensarea acestei reduceri prin creşterea salariului de bază.
a.2) În scenariul acordării viitorului spor la nivelul maxim, suma aferentă condiţiilor de muncă ar creşte pentru angajaţii din primele două categorii de unităţi sanitare.