Medicii români nu mai vor să lucreze în străinătate. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, susține că numărul medicilor care au cerut eliberarea de certificate profesionale pentru a putea profesa în alte țări a scăzut anul trecut.
Potrivit dr.Poiană, în 2024 au fost eliberate 1236 de certificate, în timp ce în 2025 au fost eliberate numai 1180 de certificate profesionale.
”Extrăgând din toate certificatele profesionale curente pe cele care au avut ca motivaţie tendinţa de plecare sau exprimarea dorinţei de plecare în străinătate, anul trecut eram foarte îngrijoraţi pentru că în 2024 faţă de anul 2023 fusese o creştere foarte mare, adică crescuseră la 1.236 faţă de 822, ceea ce a reprezentat o cifră alarmantă, probabil că a avut legătură şi cu o serie întreagă de evenimente nefericite din sistemul de sănătate, dar cerând acum situaţia pentru anul 2025, există deja o tendinţă de scădere a acestor certificate. În anul 2025 s-au cerut numai 1.180 de certificate profesionale curente, ceea ce înseamnă că pe undeva există un pic mai mare stabilitate”, a afirmat Cătălina Poiană, la Medika Tv, luni seară, potrivit News.ro.
Președintele Colegiului Medicilor se declară îngrijorat privind gradul de îmbătrânire al medicilor de familie.
”Dacă e să privim structura pe grupe de vârstă a specialităţilor din România, într-adevăr, în medicina de familie există la ora actuală vârsta cea mai înaintată, adică gradul de îmbătrânire în rândul medicilor de familie este de-a dreptul îngrijorător”, a precizat dr. Cătălina Poiană la Medika Tv.
Pentru rezolvarea acestei probleme, în ultimii ani s-a suplimentat semnificativ locurile de pregătire la rezidenţiat pentru medicina de familie.
”Suplimentarea (locurilor pentru medicii de familie la rezidenţiat – n.r.) trebuie să se menţină şi în anii următori, în aşa fel încât prin generaţiile de medici de familie pe care le formăm trebuie să asigurăm cât de cât, să zic aşa, replantarea sisemului, pentru că vorbim de o adevărată deşertizare în ceea ce priveşte medicina de familie.
Trebuie să găsim şi nişte metode pentru a creşte atractivitatea şi către specialitatea de medicină de familie şi acest lucru trebuie să dubleze această tendinţă de creştere a numărului de tineri şi o modalitate prin care se poate face acest lucru este implicarea clară a autorităţilor locale. Şi când spun acest lucru, e vorba de a sprijini tinerii medici de familie atunci când se duc într-o asemenea zonă şi cum pot fi sprijiniţi: pot fi sprijiniţi printr-o serie întreagă de facilităţi administrative, financiare, sprijin logistic, asigurarea unor spaţii adecvate sau pur şi simplu locuinţe de serviciu”, a precizat dr. Poiană.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România susține că noua generație de medici preferă specialităţi care nu presupun un volum mare şi mai ales imprevizibil de muncă.
”Într-adevăr, există o tendinţă în preferinţele tinerilor medici către nişte specialităţi care nu presupun un volum chiar atât de mare şi mai ales imprevizibil de muncă, pentru că sunt anumite specialităţi care, dincolo de gradul mare de dificultate, dincolo de încărcătura deosebit de mare, au şi un mare grad de imprevizibilitate, oricând poţi fi chemat, oricând eşti pus în situaţia de a rezolva nişte lucruri care presupun şi o mare putere de decizie şi o mare încărcătură şi, bineînţeles, şi foarte mult profesionalism.
Şi eu cred că această tendinţă ar putea fi explicată şi printr-o schimbare a viziunii tinerei generaţii, care înţeleg puţin diferit faţă de noi, să zic, echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală”, a declarat, luni seară, la Medika Tv, Cătălina Poiană.
Șefa Colegiului Medicilor spune că există anumite măsuri care i-ar putea determina pe tinerii medici să aleagă din nou acele specialităţi considerate dificile.
”Ca să putem să preîntâmpinăm aceste neajunsuri pe termen lung şi ca să putem să stimulăm alegerea şi a acestor specialităţi care presupun şi multe dificultate şi un foarte mare volum de muncă şi dificultate deosebită, cred că trebuie să luăm nişte măsuri concrete pentru ca să devină mai atractive aceste specialităţi şi pe undeva trebuie regândit modul de lucru, modul de organizare al activităţii, modul de organizare al gărzilor şi vorbeam în repetate rânduri că acolo unde există un volum mare de muncă, cu o mare dificultate şi cu un mare grad de complexitate al cazurilor, reducerea duratei gărzii la 12 ore, poate să fie o alternativă şi care, bineînţeles, trebuie luată de comun acord şi cu managementul instituţiei sanitare respective. Şi cred că trebuie să fie şi nişte stimulente de diverse naturi care să recunoască dificultatea anumitor specialităţi şi volumul foarte mare de muncă, în aşa fel încât să fie motivant pentru tânăra generaţie, să fie o recunoaştere a efortului profesional deosebit pe care ei îl fac în aceste specialităţi”, a explicat preşedintele Colegiului Medicilor