Medicul implicat în scandalul pacientei decedate de apendicită este judecat şi pentru uciderea din culpă a unui poliţist

După o anchetă de şapte ani, care a inclus mai multe expertize de specialitate, cu medici de renume care şi-au asumat păreri avizate, concluzia procurorilor a fost că medicul trebuie trimis în judecată. Pacientul a murit din cauza contaminării plăgii produse prin operaţie, intra sau imediat postoperator, dar medicul este considerat vinovat de procurori pentru conduita de după operaţie, când pacientul avea simptome alarmante, în special o stare febrilă accentuată, iar chirurgul nu a realizat despre ce este vorba şi a pus-o pe seama sevrajului alcoolic.

Citeşte şi Anchetă epidemiologică la Spitalul Judeţean Suceava după decesul unui copil diagnosticat cu rujeolă

Internat pentru o operaţie urgentă, dar banală

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În luna martie 2009, poliţistul Mihai Cristinel R., în vârstă de 42 de ani, care lucra la Secţia de Poliţie Burdujeni, a acuzat o umflătură în zona testiculară, fiind îndrumat către un consult de specialitate la Spitalul Judeţean Suceava. El a fost internat imediat pentru tratarea unei hernii inghinale. Examenul clinic general a concluzionat relaţii normale pe toate aparatele şi sistemele, iar la rubrica comportamente s-a menţionat: fumător şi consumator ocazional de alcool.

Alte articole

VIDEO Sabalenka și-a ”brevetat” propriul dans! Imagini spectaculoase cu numărul 1 mondial, de la Roland Garros

4 zodii atrag banii la finalul lunii mai, iar alte 3 trebuie să fie atente la cheltuieli. Cine sunt norocoșii acestei perioade

În rechizitoriul procurorilor se arată că pacientul a fost programat pentru operaţie în data de 1 aprilie 2009, intervenţia chirurgicală fiind efectuată de doctorul Nasie Nelu Aman, medic chirurg la Spitalul Județean Suceava. Bărbatul a fost operat sub anestezie generală, prin procedeul Bassini. Operaţia a decurs normal, iar seara pacientul a fost transferat de la Secţia ATI în secţia Chirurgie, cu evoluţie postoperatorie favorabilă. Asta cel puţin la nivelul documentelor medicale.

Două zile de decizii eronate ar fi dus la tragedie

A doua zi dimineaţă, pe 2 aprilie, doctorul Aman a constatat că pacientul avea o ascensiune febrilă pe care a interpretat-o ca fiind dezvoltată în contextul resorbţiei hematice postoperatorii, fără alte complicaţii.

Procurorii au arătat că în următoarea zi, pe 3 aprilie, la vizita de dimineaţă, doctorul a constatat că pacientul prezintă stare de agitaţie psihomotorie, pe care a interpretat-o ca fiind un simptom al sevrajului alcoolic, apreciere care avea să se dovedească absolut greşită, a rezultat din cercetări. În aceeaşi zi, în jurul orei 13.00, pe fondul agravării şi mai accentuate a stării, doctorul Nasie Aman a decis suprimarea firelor de sutură, lavaj şi drenajul plăgii operatorii. Evoluţia a fost fulminantă, pacientul decedând prin stop cardio-respirator în aceeaşi după-amiază.

„Nu a recunoscut complicaţia care ar fi impus deschiderea imediată a plăgii”

Raportul de necropsie a stabilit ulterior că moartea pacientului s-a produs prin şoc toxico-septic consecutiv fasciei necrozante, complicaţie toxico-septică a intervenţiei chirurgicale pentru hernie inghinală operantă. Mai pe înţelesul general, bărbatul a contractat o bacterie în timpul operaţiei sau imediat după, care, nesesizată la timp, a evoluat fatal.

„Doctorul Nasie Aman nu a recunoscut complicaţia care ar fi impus deschiderea imediată a plăgii şi efectuarea unei excizii a ţesuturilor afectare de gangrena parietală, etichetând greşit simptomatologia ca fiind produsă de sevrajul alcoolic”, este una din concluziile procurorilor.

Colegiul Medicilor Suceava nu a sesizat nimic în neregulă. Colegiul Medicilor din România a fost de altă părere

Până la a se ajunge la trimiterea în judecată a doctorului pentru ucidere din culpă, procurorii au dispus în cadrul anchetei penale mai multe expertize şi contraexpertize, în care medici specialiştii au emis păreri şi au tras concluzi.

Iniţial, cazul a fost analizat de Colegiul Medicilor Suceava, care nu a constatat elemente care să probeze o eroare medicală.

Colegiul Medicilor din România – Comisia Superioară de Disciplină a fost însă de altă părere după analizarea cazului, doctorul Nasie Nelu Aman primind sancţiunea avertisment şi obligaţia de a efectua cursuri de perfecţionare în urgenţe chirurgicale.

Citeşte şi Un sucevean şi-a prezentat amanta soţiei ca fiind o VERIŞOARĂ şi intenţiona să doarmă toţi trei într-un pat. Unde credeţi că a ajuns

Febra foarte mare, incomplet apreciată şi investigată

Au urmat expertize medico-legale la Institutul de Medicină Legală Iaşi, iar procurorii au solicitat părerile unor medici chirurgi de la Clinica de Chirurgie Oncologică Iaşi şi de la Spitalul de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi.

Printre altele, s-a constatat că în perioada postoperatorie imediată medicul a ignorat un semn important, adică starea febrilă de 39,5 grade, care a fost incomplet apreciată şi investigată.

„În concluzie, s-a reţinut o interpretare eronată de către medicul Nasie Aman a cazului, începând cu perioada postoperatorie, adică o conduită clinică greşită, datorată posibil lipsei de experienţă. Se impunea în cauză efectuarea unui consult multidisciplinar concomitent sau imediat după explorarea plăgii operatorii cu suprimarea firelor de sutură în sala de operaţie, recoltarea de probe biologice, pentru examen bacteriologic din plagă şi instituirea unui tratament complex în ATI şi nu numai un tratament sedativ pentru un presupus sevraj de alcool”, este una din concluziile Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava.

Concluzia procurorului care a dispus trimiterea în judecată

Concluzia procurorului de caz care a dispus trimiterea în judecată a doctorului este următoarea: „Fapta inculpatului Nasie Nelu Aman, constând în aceea că în calitate de medic chirurg în cadrul Spitalului JudeţeanSuceava, ulterior efectuării, la data de 1.04.2009, a unei intervenţii chirurgicale asupra pacientului RCM, diagnosticat cu formaţiune inghino-scrotală stânga, APP lombosciatică, urmare a contaminării plăgii intra sau imediat postoperator, nu a recunoscut complicaţia care ar fi impus deschidere imediată a plăgii şi efectuarea unei excizii a ţesuturilor afectate de gangrena parietală, etichetând simptomatologia ca produsă de sevrajul alcoolic, stabilind în mod tardiv diagnosticul de fasceită necrozantă, din cauza interpretării eronate a semnelor clinice pe care bolnavul le-a prezentat (agitaţie, febră, tumefacţie locală), fapt ce a determinat în consecinţă transferarea tardivă a pacientului pe secţia ATI şi producerea unui şoc toxico-septic consecutiv fasciei necrozante, concluzionat cu decesul pacientului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă”.

Medicul nu se consideră vinovat. Poate fi asimilată o eroare într-un caz delicat cu uciderea din culpă?

Faptul că medicul a luat decizii eronate pare destul de clar din ancheta derulată pe parcursul mai multor ani în acest dosar. Întrebarea care se pune este însă dacă un medic care face o greşeală de interpretare, poate o dată la câteva mii de operaţii, poate fi găsit vinovat pentru o infracţiune atât de gravă precum uciderea din culpă.

Deocamdată, este vorba de un dosar trimis în instanţă de procurori, astfel că până la un verdict final al judecătorilor medicul Nasie Nelu Aman se bucură de prezumţia de nevinovăţie.

Procesul aflat pe rolul Judecătoriei Suceava şi-a consumat deja patru termene, însă este încă departe de o soluţie, plus că va urma ulterior, foarte probabil, şi un apel şi judecarea dosarului şi de magistraţii Curţii de Apel Suceava.

Medicul a precizat în instanţă că nu doreşte să uzeze de procedura recunoaşterii învinuirii. El doreşte să se apere, cu argumentele pe care le are, considerându-se nevinovat de infracţiunea care i se impută.

Dr. Nasie a declarat că deocamdată nu doreşte să facă nici un comentariu, ci aşteaptă cu încredere atât finalizarea anchetei de la spital, cu privire la scandalul recent al pacientei decedate ca urmare a unei apendicite acute, urmată de peritonită, cât şi a procesului legat de operaţia pe care a efectuat-o în 2009.