Mencinicopschi, avertizare pentru români: Nu grăsimea animală ne îmbolnăveşte

"Majoritatea medicilor spun: "Nu mâncaţi alimente grase cu grăsimi de origine animală pentru că acestea conţin acizi graşi saturaţi şi vă veţi îmbolnăvi de boli cardiovasculare sau cerebrovasculare". Este fals! Este o teorie care nu a fost niciodată verificată şi începută de prin anii 1950. Cercetările moderne au arătat că, din contră, ceea ce te îmbolnăveşte sunt zaharurile, carbohidraţii rafinaţi şi nu grăsimile de origine animală saturate, cum este grăsimea din lapte - untul - , cum sunt brânzeturile, slănina, grăsimile din carnea grasă de pasăre, porc, vită. Toate acestea s-au dovedit a fi chiar cardio-protectoare şi cu un efect împotriva apariţiei bolilor cu degenerescenţă, cum sunt Alzheimer sau Parkinson", a explicat specialistul.

Mencinicopschi a menţionat, totodată, că un alt mit care trebuie demontat este legat de consumul a cel mult unul sau două ouă pe săptămână, în realitate studiile arătând, de fapt, altceva.

"Astăzi, adevărata ştiinţă a nutriţiei arată că mesele noastre trebuie să fie foarte bogate în grăsimi de origine animală. Este o dietă care astăzi se cunoaşte sub denumirea de dietă ketogenică, adică în care grăsimile ar trebui să fie de peste 50% din alimentele pe care le consumăm. Dintre grăsimile vegetale sunt recomandate uleiul de măsline extravirgin, dar neapărat presat la rece, precum şi uleiul de cocos, care are nişte acizi graşi buni. La micul dejun, de exemplu, cel mai indicat a se mânca sunt ouăle, deşi acestea sunt cumva intrate în dizgraţie. Sunt foarte mulţi care spun să nu se consume mai mult de un ou sau două pe săptămână. Părerea mea este că se pot mânca şi cinci ouă pe zi, e adevărat în prima parte a zilei şi pregătite sănătos - adică fierte sau prăjite în grăsime de porc sau în unt cu 99,7% grăsime. S-au făcut cercetări în Statele Unite în care un grup de voluntari de 10.000 de oameni au primit în fiecare zi 18 ouă, iar după o jumătate de an nu au avut nicio problemă. Ficatul gras şi colesterolul alimentar nu au nicio legătură cu boala cardiovasculară şi cu boala cerebovasculară. Problema sunt carbohidraţii care în ficat se transformă în trigliceride şi fac ficatul gras", a mai menţionat acesta.