Merkel se opune ridicării sancţiunilor UE impuse Rusiei

„Nu avem în vedere ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei atât timp cât acordurile de la Minsk nu vor fi implementate sau nu au loc progrese reale”, a declarat cancelarul german pentru presă în timpul unei vizite la Vilnius.

Acordurile de pace de la Minsk, semnate în 2015 cu sprijinul Germaniei şi Franţei, au permis reducerea violenţelor şi limitarea zonei de conflict în care au fost deja ucise peste 10.000 de persoane în estul Ucrainei.

Până în prezent, „nu există progrese substanţiale în procesul de la Minsk şi asta nu este o veste bună”, a insistat Merkel.

„Pacea şi integritatea teritorială a Ucrainei rămân un subiect important pentru noi toţi”, a afirmat ea, într-o conferinţă de presă comună cu liderii celor trei ţări baltice, informează Agerpres.

Alte articole

Ce a pățit un român în primele zile de muncă, în România. Șoferul a revenit în țară după mulți ani de Germania

Mii de elevi din Germania au ieșit la proteste împotriva serviciului militar voluntar: „Nu există investiții în pensiile noastre, nici în viitorul nostru, nici în climă. Nu văd motive pentru care generația noastră ar trebui să meargă la război”

Declaraţiile Angelei Merkel survin după decizia Consiliului UE de a prelungi până la 15 martie 2019 sancţiunile împotriva a peste 150 de personalităţi ruse şi lideri rebeli din estul Ucrainei pentru rolul lor în conflict.

Citeşte şi Rusia se pregăteşte pentru un conflict la scară largă, avertizează NATO

Întrebată despre proiectul gazoductului Nord Stream 2, care face legătura între Rusia şi Germania, ocolind, via Marea Baltică, Polonia şi Ucraina, pe unde trece în prezent gazul rusesc, cancelarul german a dat asigurări că „Ucraina trebuie să rămână o ţară de tranzit” pentru aceste hidrocarburi.

Preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite a descris Nord Stream 2 drept „un proiect geopolitic” care ar putea spori influenţa Rusiei asupra UE, potrivit Agerpres.

Proiectul gazoductului a provocat neînţelegeri în cadrul UE, Polonia şi alte state est-europene temându-se ca acesta să nu fie folosit ca mijloc de presiune politică şi economică de către Moscova.