Oamenii de ştiinţă credeau până de curând că meteoriţii lovesc Pământul întâmplător, dar un nou studiu, citat de dailymail.co.uk, sugerează că impacturile survin la anumite momente din an şi în anumite regiuni de pe glob.

Cercetarea, realizată de savanţii spanioli, a descoperit că frecvenţa căderilor de meteoriţi pe Terra este mai mare când planeta, în drumul său pe orbită, trece prin zone cu nori de particule ce plutesc în spaţiu, cum ar fi cele produse în urma dezintegrării unor comete.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

Descoperirea misterioasă de sub Antarctica. Curg teoriile conspiraţiei ...

Cele mai multe cazuri de meteoriţi căzuţi pe Terra, studiate de spanioli, au avut loc în a doua jumătate a anului, potrivit Universităţii din Madrid.

„Aceste modele parcă prestabilite privin căderile de meteoriţi, sunt datorate unor perturbări planetare, în special cele ale lui Jupiter, şi sugerează că unele dintre cele mai recente impacturi puternice ar putea avea legătură cu grupurile de Obiecte Spaţiale din Preajma Pământului (Near Earth Objects, în original, n.r.) sau cu norii de particule nou formaţi”, susţine studiul.

Planetele şi Luna pot afecta, de asemenea, meteoriţii, schimbându-le orbitele, astfel încât să se poată intersecta cu Terra.

Cercetătorii au analizat 33 de impacturi, fiecare eliberând mai multe kilotone de energie, din perioada 2000-2013. Acestea au fost detectate folosind o reţea de senzori acustici sensibili la infrasunete (frecvenţă foarte joasă, n.r.).

Aceşti senzori sunt creaţi pentru a detecta teste nucleare secrete, dar pot înregistra şi impactul unor meteoriţi cu atmosfera sau solul, atunci când aceştia explodează eliberând energia a peste o mie de tone de trinitrotoluen (trotil sau TNT, n.r.).

Savanţii spanioli au descoperit că 17 impacturi au avut loc în emisfera nordică, iar alte 16 în cea sudică. Din toate aceste evenimente, 25 au avut loc în regiunile situate la 40 de grade latitudine nordică sau sudică, iar opt au avut loc la latitudini mai mari.

Douăzeci dintre impacturi au avut loc în a doua jumătate a anului, în timp ce 13 au avut loc în primul semestru.

În emisfera sudică, luna iunie a fost perioada cu cele mai mari şanse de producere a unui impact, în timp ce lunile septembrie şi octombrie au fost cele mai liniştite din punct de vedere al acestui tip de eveniment.

Per total, 12 meteoriţi au lovit Pământul în al doilea semestru, comparativ cu doar patru în primele şase luni.

În ce priveşte regiunile aflate la nord de Ecuator, luna noiembrie este perioada cu cele mai multe şanse de producere a unui impact dintre Terra şi un meteorit, mai şi iunie fiind cele mai liniştite perioade din acest punct de vedere. Nouă meteoriţi au lovit planeta în prima jumătate a anului şi opt în al doilea semestru.

Totuşi, savanţii spun că este nevoie de mai multe studii realizate în acest domeniu, pentru că un număr de doar 33 de evenimente este prea mic şi, deci, irelevant din punct de vedere statistic.