Meteorologie la -80 de grade. Cele mai înalte staţii meteo din România şi poveştile lor FOTO

Staţia Meteorologică Vârful Omu. Munţii Bucegi, 2505 metri

Este staţia aflată la cea mai mare altitudine din ţara noastră şi se găseşte în apropierea cabanei turistice de la Vârful Omu. Temperatura medie a lunilor de iarnă este aici de -10 grade Celsius. Primele observaţii climatologice s-au făcut din anul 1927 de cabanierul Ion Stănilă, care le-a consemnat timp de 10 ani, într-un registru. În anul 1937, Institutul Meteorologic a înfiinţat la cabană un birou specializat cu 3 observatori, care transmiteau prin radio, din oră în oră, datele meteo la Institutul Meteorologic Central. Apa potabilă se aduce de la un izvor din Obârşia Ialomiţei, de la aproximativ 2 km distanţă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Prognoza meteo. Va fi cumplit de cald şi la umbră toată săptămâna. Canicula va fi străpunsă de furtuni violente după-amiaza

ANM anunță caniculă de până la 36 de grade și furtuni puternice. Cod galben de căldură și instabilitate, disconfort, grindindă şi vijelii şi la Bucureşti

Staţia Meteorologică Penteleu. Munţii Buzăului, 1626 metri

A fost inaugurată în anul 1987, iar aici lucrează trei echipe de meteorologi, 24 de ore pe zi, în ture de câte opt ore. Potrivit arhivadegeografie.wordpress.ro, în cei peste 25 de ani de existenţă aici au lucrat numai 16 meteorologi. Accesul se face din cel mai apropiat sat, Varlaam, pe un drum forestier de 17 km, sau pe marcajul bandă roşie care mai scurtează din serpentinele drumului, vechi şi pe alocuri inutilizabil. Satul Varlaam aparţine de comuna Gura Teghii şi este conectat printr-o cursă directă de autobuz chiar de Bucureşti.

Staţia Meteorologică Ţarcu. Munţii Ţarcu, 2190 metri

Are cea mai periculoasă poziţie geografică din România, în raport cu condiţiile climatice. O confirmă tragediile care s-au petrecut de-a lungul anilor pe traseul de acces, cu meteorologi care intrau sau ieseau din serviciu şi nu au mai ajuns la destinaţie. Potrivit arhivadegeografie.wordpress.ro, Ţarcu este o veritabilă „poartă a vânturilor” aproape tot timpul anului, zilele cu calm atmosferic fiind extrem de rare. La staţia Ţarcu, în timpul iernii, au fost calculate temperaturi resimţite de până la -80 de grade Celsius.

Staţia Meteorologică Vlădeasa. Munţii Vlădeasa, 1836 metri

Masivul Vlădeasa, al doilea ca altitudine din Apuseni şi din Carpaţii Occidentali, îşi desfăşoară culmile principale între văile Săcuieu şi Drăganul, ambele constituind afluenţi ai Crişului Repede. Pe versantul lipsit de pădure dinspre Săcuieu, cel estic, stau împrăştiate casele satelor Vişagu, Rogojel şi Frăsinet. Accesul la staţie este facil în orice anotimp, iar temperaturile sunt mult mai „prietenoase” decât la celelalte staţii situate la mare altitudine. Încă din 1995, soţii Coriolan şi Victoria Coste transmit cu precizie telegramele meteo, în timp ce oaspeţii – aproape nelipsiţi – savurează o cană de ceai fierbinte aromat. Staţia meteo se află cu 400 de metri mai sus decât cabana cu acelaşi nume.

Statia Meteorologică Lăcăuţi. Munţii Vrancei, 1777 metri

Se află aproape de graniţa judeţelor Covasna, Buzău şi Vrancea. Accesul se face pe drumul forestier abrupt şi lung de 14 kilometri care porneşte din satul Comandău. Staţiunea balneoclimaterică Covasna se află la alţi 18 kilometri spre vest. Datele meteo de aici sunt transmise la centrul zonal de la Sibiu.