Mihaela Bilic demontează mitul „BIO”: „Mai bine local și de sezon”

Mihaela Bilic a distrus multe mituri alimentare în ultimele săptămâni. „E la modă să mănânci BIO, este un semn de respect pentru protecția mediului, pentru biodiversitate și economia de resurse prețioase (apă, sol, calitatea aerului etc). Însă ceea ce trebuie privilegiat cu adevărat este consumul de produse locale și de sezon, aceste obiective merită cu adevărat un cost suplimentar!
Dacă doriți să fiți un consumator responsabil, iată 10 motive pentru care ar trebui să optați pentru alimente locale și de sezon:
Avantaje gustative și nutritive- cu cat un produs e mai proaspăt, cu atât e mai bogat în nutrienti(50% din vitamina C se pierde la 48 ore după cules)
Susținerea economiei locale, a echilibrului socio-economic și a producătorilor autohtoni

Mihaela Bilic a demontat mitul mămăligii. Cât de sănătos e, de fapt, produsul consumat de toți românii: „Este echivalentă cu o felie de pâine”

Conservarea mediului înconjurător, a speciilor locale și a metodelor tradiționale de producție, care nu riscă să fie abandonate/pierdute
Reducerea poluării asociate transportului de produse alimentare de la mare distanță (importuri) și a depozitării acestora pe termen lung
Reducerea risipei de apă și resurse naturale, mai ales în cazul fructelor și legumelor extrasezon, care trebuie cultivate în condiții speciale și care necesită amenajări/cheltuieli suplimentare
Limitarea deșeurilor- majoritatea produselor proaspete de import au nevoie de ambalaje speciale, în timp ce produsele locale pot fi cumpărate direct din piață
Limitarea risipei alimentare- cumpărând local înseamnă să putem cumpăra puțin și des, ne ajustăm consumul în funcție de nevoi
Rațiuni etice- atât agricultori/fermierii, cat și animalele/plantele sunt mai bine tratate/plătite/apreciate dacă produsele au un circuit scurt, mai aproape de consumator
Mai buna cunoaștere și valorizare a capitalului alimentar local, cu respectarea ritmului naturii și dezvoltarea capacităților de producție proprii fiecărei zone în parte
Armonizarea nevoilor nutritive ale organismului cu oferta alimentară locală și de sezon- este mai sănătos să consumi produse ce cresc pe pământul unde te-ai născut!, a scris Mihaela Bilic pe Facebook.

Culmea nutriţiei! Mihaela Bilic NU bea DELOC apă. Cu ce se hidratează

Alte articole

Top fructe care îngrașă cel mai mult. Mihaela Bilic ne spune ce să evităm vara: „Nu știu ce ți se poate întâmpla”

Mihaela Bilic dezvăluie garnitura care înlocuiește cu ușurință cartofii prăjiți sau pâinea: „Nu are gluten și ne scapă de balonare”

Ce este bine să mănânci pe caniculă. Mihaela Bilic: „Vara se simplifică gătitul, fără să aprindem aragazul”

Ce este bine să mănânci pe caniculă. Totodată, există și deserturi pe care le putem prepara și consuma vara fără griji. Mihaela Bilic le recomandă tuturor să evite sosurile grele, dar și prăjelile, tocăturile, ori afumăturile. În această perioadă chiar avem de unde alege, de la înghețată până la fructe proaspete, carne pe grătar, dar și supe de legume.

Citește și: Mihaela Bilic are rețeta de salată de vinete dietetică. Ingredientele secrete şi leguma de sezon cu care se înlocuieşte pâinea

Ce este bine să mănânci pe caniculă

“Simplu și gustos. Când afară e caniculă și apetitul nostru se schimbă – avem poftă de preparate dietetice, de multe legume și deserturi parfumate. Vara e sezonul în care e ușor să reducem aportul de zahăr și grăsimi din simplu motiv că centrul foamei e inhibat de căldură.

Vara se simplifică gătitul – adio prăjeli și sosuri grele, la revedere tocături și afumături, e timpul pentru salate și preparate gătite rapid sau consumate crude.

Pe caniculă sunt recomandate supele de legume consumate reci, produsele lactate fermentate (sana, kefir), peștele și carnea la grătar, iar ca desert înghețata și fructele proaspete. Ce ați zice de un meniu 100% nepreparat termic? Chiar se poate să ne hrănim sănătos fără să aprindem aragazul!

Iată câteva idei: gazpacho de roșii, salată de roșii cu brânză, carpaccio de pește după moda mediteraneană, sushi și sashimi după moda japoneză și tiramisu ca desert- niciunul nu are nevoie de flacără.

Tot o combinație delicioasă de vară sunt ardeii copți cu brânză și roșii, adică “piperchi” cum îi zic machedonii din Dobrogea. Iar pentru salata de vinete românească, vă recomand o variantă mai dietetică, inspirată din bucătăria libaneză.

Nu am uitat de desert! Dacă doriți un preparat care să combine fructele de sezon cu pofta de clătite, francezii l-au numit clafoutis. Și tot dietetic din ouă și lapte avem laptele de pasăre, răsfățul copilăriei noastre!

Piperchi

E un preparat ce vine de la oierii machidoni, mari iubitori de brânzeturi. Există o mulțime de variante, poate fi aperitiv sau fel de bază, poate conține ardei de orice soi sau culoare, important este ca ardeiul să fie copt. Pentru că numai așa se obține combinația delicioasă dintre gustul dulce de ardei copt și cel sărat de telemea.
Piperchi este un fel de tocăniță tradițională a aromânilor dobrogeni care se face din roșii bine coapte și un pic de usturoi. Se taie în cuburi mari și se prăjesc în puțin ulei, apoi se adaugă ardeii kapia copți și tăiați în fâșii și brânza. Se pune totul la cuptor 10 min cât să se rumenească și să scadă bine.

Salată de vinete cu tahini

Cu toții iubim salata de vinete, însă ce te faci cu numărul de calorii? Salata noastră de vinete este, din cauza uleiului, un fel de maioneză. Și dacă socotiți pentru fiecare lingură de ulei 100 calorii, o să vă stea în gât!

Soluția vine din bucătăria libaneză și se numește tahini, adică pastă de susan. Semințele de susan sunt măcinate, rezultând o pastă cu gust de halva de floarea soarelui și cu 100 cal/lingură. Doar că ea are o proprietate uluitoare: conține multe fibre, deci se umflă și se albește la contactul cu apa.

Iată o rețetă de salată de vinete dietetică. cu o singură lingură de tahini! Se amestecă 1 lingură tahini cu 4 linguri de apă, iar pasta rezultată se amestecă cu vinetele gata coapte și tocate. Abracadabra, nu mai e nevoie de mult mestecat, vinetele se albesc de parcă ai fi pus maioneză, le dispare toată iuțeala și gustul e minunat. Plus că e atât de săracă în calorii, încât îți lasă loc de o felie de pâine bine rumenită.

Clafoutis cu caise

Francezii îi spun “clafoutis”, dar noi l-am putea numi tartă cu fructe. Rețeta fost atestată în jur de 1850 iar etimologia se referă la fructe care au fost “fixate” (claufir) în aluat.

Inițial era vorba despre cireșe, însă ulterior s-au folosit și caise, prune, felii de mere și pere.
Pentru 500 g de fructe se folosește un aluat care seamănă cu cel de clătite, doar că are mai multe ouă: 6 ouă, 100 zahăr, 100 g făină, 1 litru de lapte, 2 plicuri zahăr vanilinat. Zahărul se freacă bine cu ouăle, laptele se dă în fiert. Se încorporează făina și se diluează cu laptele cald. Caisele se taie în jumătăți și se așează într-o formă unsă cu unt, apoi se toarnă peste ele “aluatul”. Se coace la cuptor timp de 20 min. Rezultatul este un desert puțin dulce, parfumat și delicat, care se poate servi cald sau rece.

Lapte de pasăre

Tot francezii sunt autorii originari ai faimosului bulgăr de zăpadă (boule de neige), adică a norișorului de albuș pufos îmbăiat în cremă de lapte. Însă mi se pare că rețeta franțuzească nu are nimic deaface cu laptele de pasăre pe care îl știm noi din copilărie.

Nu se găsește lapte de pasăre de cumpărat. Sau dacă se găsește, nu va fi niciodată așa de bun ca cel făcut acasă. Așa că la treabă, vă promit ca e gata în 20 min!

-1 litru de lapte e pus la fiert într-o cratiță cu 2 pliculețe de zahăr vanilinat

-3 albușuri se bat spumă cu 3 linguri de zahăr pudră

Se iau cu lingura bulgărași de albuș și se pun la fiert în cratița cu laptele clocotit, la foc mic, câte un minut pe fiecare parte; se scot cu un spumar și se pun într-un castron mare.

-3 gălbenușuri, 2 linguri de zahăr tos și o cană de lapte rece se amestecă împreună; se toarnă deasupra laptele cald, în care au fiert găluștele de albuș, se pune totul pe foc până dă în clocot și se îngroașă.

Se toarnă crema de lapte peste bulgărași și gata! Singura problemă e că trebuie să așteptați să se răcească, laptele de pasăre e bun atunci când e scos din frigider ”, spune nutriționistul, pe pagina sa de Facebook.