Pagina regretatului filosof Mihai Șora încă este foarte activă pe Facebook, în ciuda faptului că acesta s-a stins din viață în urmă cu mai bine de trei ani.
Administratorul, un pro-Bolojenist convins, exprimă constnat opinii ostile la adresa unor partide care îl critică pe premier, în numele filosofului, folosindu-se de această platformă fără a-și asuma în mod personal părerile.
Textele de pe pagină sunt formulate la persoana I singular, probabil, de către văduva sa, poeta, eseista și traducătoarea Luiza Palanciuc-Șora. Cei doi s-au căsătorit în 2014, când filosoful avea 97 de ani, iar aceasta 42 de ani.
Spre exemplu, în 20 aprilie a fost lansat un mesaj critic la adresa PSD, numit „o piatră de moară legată de glezna statului”, susținând că partidul frânează reformele și blochează toate inițiativele premierului Ilie Bolojan.
„Problema nu e doar că PSD frânează reformele. Problema este că, de prea multe ori, PSD a făcut din frână un program de guvernare. Depolitizarea instituțiilor? Blocată. Reforma administrativă? Amânată. Companiile de stat? Păstrate ca rezervație de partid. Justiția? „Reformată“ exact cât să nu deranjeze rețelele care trăiesc din ea. România are, de ani și ani, reflexul absurd al șoferului care apasă simultan accelerația și frâna, când nu intră direct în zid.”, se arată în postare.
Într-o altă postare este atacată redacția Gândul, numită „tot ce este mai murdar în spațiul public” și „releu al putinismului”.
Cosmina Georgiana Popa, avocat, susține că administratorul paginii regretatului filozof ar putea răspunde penal potrivit unei decizii a ÎCCJ din 2021.
„Fapta de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întrunește două dintre cerințele esențiale ale infracțiunii de fals informatic prevăzute în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acțiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept și cea ca acțiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului – astfel s-a stabilit și prin Decizia nr. 4 din 25 ianuarie 2021 de ICCJ”, a transmis Popa, pentru Ziare.com.
Falsul informatic se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Mai mult, dacă administratora obține bani de pe urma activității paginii, poate răspunde penal și pentru înșelăciune.
„Introducerea elementului de monetizare schimbă semnificativ analiza juridică, în sensul agravării potențialelor consecințe. Ar putea atrage reținerea unui concurs de infracțiuni, respectiv fals informatic în concurs cu infracțiunea de înșelăciune. Dacă activitatea generează venituri – donații, reclame, abonamente, promovări etc. – se poate reține înșelăciunea (art. 244 Cod penal), de pildă, dacă publicul este indus în eroare cu privire la identitatea reală a persoanei și, în considerarea acestei identități – ex. notorietatea lui Mihai Șora – oferă bani sau avantaje patrimoniale.
Citește și : Cum va suna noul Ro-Alert. Raed Arafat: ”Nu poți să pui un cântec de leagăn când vine viitura”
În acest caz, nu mai vorbim doar de un fals informatic, ci de o faptă cu consecințe patrimoniale directe, ceea ce crește gravitatea”, a mai punctat avocatul.
Pedeapsa pentru înșelăciune este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau de la 1 la 5 ani, în funcție de gravitate.