În ultimii 10 ani, căutarea acestor forme de viaţă de sub pământ a fost preocuparea cercetătorilor din cadrul proiectului internaţional Deep Carbon Observatory (DCO). Compus din peste 1.000 de cercetători din 52 de ţări, proiectul DCO îşi propune să descopere şi să clasifice formele de viaţă din aşa-numita "biosferă din adâncuri" - un misterios angrenaj de ecosisteme vii care se succed între suprafaţa şi mantaua terestre.
Chiar şi această lume subterană, caracterizată de întuneric şi de presiune şi temperaturi în creştere, pe măsură ce coborâm spre centrul Pământului, există viaţă, iar conform cercetătorilor din cadrul DCO, ar fi vorba de milioane de specii microbiene care au apărut la puţin timp după formarea planetei şi, de miliarde de ani, aşteaptă să fie descoperite.
Într-un comunicat în care subsolul planetei este denumit "un Galapagos subteran" ce aşteaptă să fie studiat, cercetătorii din cadrul DCO estimează că biomasa formelor de viaţă pe bază de carbon care trăiesc sub picioarele noastre este incomparabil mai mare decât biomasa formelor de viaţă de la suprafaţa planetei.
"Chiar şi în întuneric şi în condiţii dificile, cu surse de energie limitate, ecosistemele intraterestre au evoluat în mod unic şi au rezistat de-a lungul milioanelor de ani", a comentat Fumio Inagaki, geomicrobiolog din cadrul DCO. "Extinderea informaţiilor de care dispunem despre viaţa din adâncuri ne va ajuta să înţelegem cum şi de ce a apărut viaţa pe planeta noastră şi dacă viaţa poate exista şi în subsolul altor planete, aşa cum este Marte", a adăugat el.
Oamenii de ştiinţă au forat la mari adâncimi în platourile marine şi au preluat mostre de microbiom din mine şi sisteme carstice din sute de locuri din întreaga lume. Datele obţinute astfel sugerează că biosfera din adâncuri are un volum de aproximativ 2,3 miliarde de kilometri cubi - aproximativ dublul volumului oceanului planetar - şi adăposteşte aproximativ 70% din bacteriile şi organismele unicelulare archaea care trăiesc pe Pământ.
Unele astfel de microorganisme extremofile reuşesc să populeze nişe de mediu aparent incredibil de ostile vieţii. Spre exemplu, organismul monocelular Geogemma barossii trăieşte în hornuri hidrotermale pe fundul mărilor şi oceanelor, proliferând la temperaturi de peste 120 de grade Celsius. Oamenii de ştiinţă au găsit microorganisme la 5 kilometri adâncime în subteran şi până la 10,5 kilometri sub apă.
Descoperirea de noi forme de viaţă şi extinderea graniţelor între care este posibilă viaţa pe Terra le va oferi oamenilor de ştiinţă noi criterii după care să caute viaţa şi pe alte planete. Trăim pe o planetă care efectiv musteşte de viaţă, de la limita superioară a atmosferei până în adâncurile crustei terestre, iar studiile realizate până în prezent asupra biodiversităţii pe Pământ nu au făcut decât să risipească puţin praful de la suprafaţă.
facebook
twitter
