Ministerul Dezvoltării explică ce se întâmplă cu centralele de apartament din blocurile noi. Până când vor putea fi folosite centralele pe gaz

Potrivit Ministerului Dezvoltării, Directiva (UE) 2024/1275, adoptată în vara anului 2024, nu introduce o interdicție explicită privind centralele pe gaz, ci stabilește un calendar gradual pentru reducerea emisiilor din sectorul construcțiilor. România a început cu întârziere transpunerea parțială a acestei directive în legislația națională, însă prevederile sale trebuie interpretate strict în limitele stabilite de actul normativ european.

Una dintre principalele obligații prevăzute de directivă este aceea că, începând cu 1 ianuarie 2025, statele membre nu mai pot acorda subvenții publice pentru instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili, inclusiv centralele de apartament pe gaz. Această măsură vizează exclusiv sprijinul financiar de stat și nu echivalează cu o interdicție privind utilizarea sau montarea unor astfel de sisteme de încălzire. Ministerul Dezvoltării precizează, totodată, că instituția nu a derulat și nu derulează programe de finanțare care să includă ca cheltuieli eligibile instalarea centralelor individuale pe gaz.

Directiva europeană introduce însă și un obiectiv pe termen mai lung, respectiv tranziția către clădiri cu emisii zero (ZEB). Conform articolului 7 alineatul (1) din Directiva (UE) 2024/1275, toate clădirile noi deținute de autorități publice trebuie să respecte standardul ZEB începând cu 1 ianuarie 2028, iar toate clădirile noi, indiferent de proprietar, începând cu 1 ianuarie 2030. Până la aceste termene, cerințele ZEB nu sunt obligatorii în etapa de proiectare a clădirilor noi.

Citește și: Peste 7 milioane de euro alocați de Comisia Europeană pentru a ajuta muncitorii disponibilizați după închiderea unei fabrici Audi din Bruxelles

Alte articole

Câţi ani trebuie să munceşti, fără să cheltui un leu, pentru a strânge bani de un apartament. Două camere în Bucureşti costă cel puţin 100.000 de euro

Cât costă viaţa la casă faţă de viaţa la apartament. Unde sunt mai mari cheltuielile

Clădirile cu emisii zero sunt definite ca având o performanță energetică foarte ridicată, necesitând o cantitate zero sau foarte redusă de energie și producând emisii zero de carbon din combustibili fosili la fața locului, precum și emisii operaționale de gaze cu efect de seră nule sau foarte scăzute. Până la aplicarea obligatorie a acestui standard, statele membre trebuie să se asigure că noile construcții respectă cel puțin cerințele pentru clădiri cu un consum de energie aproape egal cu zero (nZEB).

În România, standardul nZEB este deja reglementat prin Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor. Aceasta prevede că o clădire nZEB trebuie să aibă un consum de energie aproape zero sau foarte scăzut, acoperit în proporție de minimum 30% din surse regenerabile, dintre care cel puțin 10% din surse regenerabile amplasate la fața locului. De asemenea, începând cu anul 2026, va fi stabilită prin hotărâre de guvern o pondere minimă de energie regenerabilă produsă la fața locului sau în apropiere.

Ministerul Dezvoltării concluzionează că, până la 1 ianuarie 2030, proiectarea și realizarea clădirilor rezidențiale noi pot include în continuare centrale individuale pe gaz, cu respectarea cerințelor nZEB prevăzute de legislația națională.

Citește și: Câți bani a câștigat un șofer de Bolt în 2025, după ce și-a plătit taxele