Ministerul Economiei a aprobat vânzarea participaţiei României la combinatul Krivoi Rog, din Ucraina, pentru care ţara noastră a plătit 1 miliard de dolari

România a plătit circa 1 miliard de dolari pentru construcţia combinatului Krivoi Rog, care nu mai funcţionează de 22 de ani, şi a primit numai 0,53% din cantitatea de peleţi pe care trebuia să o primească.

„Guvernul a aprobat azi în şedinţă memorandumul privind identificarea celei mai bune soluţii pentru vânzarea/valorificarea participaţiei României de pe platforma CIM Krivoi Rog cu toate drepturile şi obligaţiile aferente. Actul, întocmit de Ministerul Economiei mai indică amendarea cadrului legislativ privind Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor acide cu conţinut de fier Krivoi Rog, pentru a asigura o formă de soluţionare corespunzătoare situaţiei existente”, a informat ministerul.

O prevedere este abrogarea Legii nr. 95/31.12.1993 privind continuarea participării României la construirea combinatului şi asigurarea resurselor de finanţare necesare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Este o reminiscenţă a economiei socialiste planificate deţinute de stat. A fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state din lagărul socialist, în anul 1986. România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile (echivalentul a ~1 miliard de dolari) pentru construcţie. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleţi de fier pentru a produce oţel. În total, statul român ar fi trebuit să primească circa 30 de milioane de tone de peleţi timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159.000 de tone.

Alte articole

Războiul din Ucraina se intensifică. Noi bombardamente în capitala Kiev, după lovitura de la Krivoi Rog. Apelul lui Zelenski

Rusia a lovit un mare centru comercial din Ucraina. Volodimir Zelenski: „Un atac absolut cinic și josnic”

Adică 0,53% din cât trebuia să primească. O altă ‘bună afacere’ a statului. Să ne înţelegem bine: de 22 de ani acest combinat nu mai funcţionează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere şi-au marcat pierderea şi au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuţie naţională. Statul român, însă, a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest maldăr de fier din care se fură anual, cam orice. Sunt nenumărate reportaje făcute de televiziunile româneşti care arată aproape an de an că din combinat, adică ce a mai rămas din el după atâta vreme, se fură ca din codru. ‘Investiţia’ aceea a ajuns o epavă”, a afirmat recent Claudiu Năsui, ministrul Economiei, conform News.ro.

Având în vedere situaţia Ucrainei, recuperarea participaţiunii României în combinatul Krivoi Rog este aproape imposibilă

Statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999 încoace, aproximativ 1 milion de euro către trei firme pentru pază şi conservare. Aceste firme sunt impuse printr-o lege specială.

Ţinând cont de situaţia politico-economică internă din Ucraina, în evaluarea posibilităţilor de acţiune trebuie luate în considerare următoarele elemente: improbabilitatea recuperării integrale de către partea română a cotei sale de participare stabilite prin Protocolul din 1994.

Convenţia din 1986 prevede că datoria Ucrainei se constituie progresiv, pe măsura recepţionării obiectivelor finalizate (valoarea obiectivelor finalizate şi recepţionate constituie aproximativ 185 de milioane ruble transferabile), dat fiind că proiectul nu a fost finalizat, există posibilitatea unei interpretări din partea ucrainenană a situaţiei în sensul că, în fapt valoarea creanţei României este dată de valoarea acestor obiective finalizate şi recepţionate de partea ucraineană.

Trebuie ţinut cont şi de suma cheltuită anual de partea română pentru activitatea antreprenorilor români din cadrul CIM Krivoi Rog pentru întreţinere, salarii personal de pază, utilităţi, etc conform Hotărârii Guvernului nr. 643/1999 şi a chiriei aferernte tehnicii depozitate pe teritoriul României conform Hotărârii Guvernului nr. 290/2001.

Citeşte şi: EXCLUSIV Victor Ponta: „E o minciună că nu ne lasă Bruxelles să creştem pensiile şi salariile, doar că e mai uşor să te împrumuţi, decât să produci”