Ministerul Educaţiei: 5.451 de clădiri de învăţământ nu deţin autorizaţie sanitară de funcţionare

La nivelul lunii septembrie 2016, o treime dintre unităţile şcolare preuniversitare din ţara noastră nu aveau autorizaţie sanitară de funcţionare, iar aproape jumătate dintre clădiri nu au primit autorizare ISU privind securitatea la incendiu.

„Din 18.235 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, 8.222 sunt grădiniţe, 8.446 sunt şcoli şi 1.567 licee, 5.451 de clădiri nu deţin autorizaţie sanitară de funcţionare. Dintre clădirile care nu au autorizaţie sanitară, 1.754 sunt clădiri de grădiniţă, 3.002 şcoli şi 695 de clădiri de liceu. În ceea ce priveşte securitatea la incendiu, 8.195 de clădiri de învăţământ de stat nu au autorizare ISU, dintre care 2.398 sunt grădiniţe, 4.432 sunt clădiri de şcoli şi 1.365 de clădiri de liceu„, a declarat ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru.

Acesta este primul raport în care Ministerul Dezvoltării, cel al Educaţiei şi Ministerul Afacerilor Interne au suprapus datele cu privire la unităţile de învăţământ preuniversitar din România, până acum fiecare dintre cele trei ministere având o raportare proprie a numărului şcolilor şi liceelor care nu au autorizare. În baza acestei analize, Ministerul Educaţiei a încheiat un protocol cu Uniunea Arhitecţilor din România pentru întocmirea a 15 proiecte-pilot de modernizare a infrastructurii educaţionale preuniversitare din mediul rural.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Doar 2% din spaţiile destinate şcolilor sunt construite după 1990, în rest, majoritatea sunt construite înainte de 1970, fiind încă în funcţiune şcoli ridicate pe vremea lui Spiru Haret. Aceste 15 proiecte-pilot presupun întocmirea unor planuri arhitectonice şi rezolvarea problemelor din punct de vedere legal, astfel încât primăriile să primească, în aproximativ 4 luni, de-a gata, proiectul de modernizare a şcolii. Proiectele vor presupune, în unele cazuri, demolarea construcţiei vechi şi construirea unei noi clădiri, identificarea terenului şi ridicarea unor noi imobile, extinderea unor săli de clasă şi grupuri sanitare, sau reparaţii la nivel de acoperiş„, a declarat Gheorghe Pătraşcu, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.

Alte articole

Noi reguli în învățământ din septembrie. Ce schimbări îi așteaptă pe elevi în anul școlar 2026-2027

Bacalaureat 2026. Când susțin elevii probele de competențe digitale

În total, arhitecţii vor concepe cinci proiecte de construcţie a unor noi clădiri de învăţământ în satele Borzeşti, din Botoşani, Gălbinaşi, din Buzău, Chinteni, din Cluj, Hrip, din Satu Mare şi Adâncata, din Suceava. Alte cinci proiecte vor presupune extinderea unităţilor de învăţământ din localităţile Tureac, din Bistriţa Năsăud, Berzovia, din Caraş-Severin, Adamclisi, din Constanţa, Malu, din Ialomiţa şi Nalbant, din Tulcea. De asemenea, acest protocol presupune realizarea a cinci proiecte de reparaţii la unităţile de învăţământ din localităţile Gurahonţ, judeţul Arad, Coloneşti, judeţul Bacău, Valea Crişului, judeţul Covasna, Criscior, judeţul Hunedoara şi Ştefan cel Mare, din judeţul Neamţ.

Odată realizate aceste proiecte, Ministerul Educaţiei, în parteneriat cu Ministerul Devoltării, va putea face o estimare de costuri şi va stabili o metodologie naţională privind investiţia în modernizarea clădirilor şcolilor din România. Responsabilitatea suportului financiar pentru renovarea unităţilor de învăţământ va reveni exclusiv autorităţilor locale, a precizat ministrul Educaţiei.

Citeşte şi Ministerul Educaţiei a trimis la DNA 19 sesizări privind nereguli la concursul pentru directori de şcoli