Ministerul Educaţiei, obligat să prezinte anual Parlamentului raportul privind starea învăţământului preuniversitar şi superior

Decizia a fost luată cu 188 de voturi favorabile, 3 împotrivă şi 89 de abţineri. Potrivit propunerii, în termen de trei luni de la sfârşitul anului şcolar, Ministerul Educaţiei dă publicităţii şi prezintă anual Parlamentului raportul privind starea învăţământului preuniversitar şi superior în România, iar, concomitent, sunt prezentate direcţiile şi priorităţile de dezvoltare a învăţământului preuniversitar şi superior.

Iniţiativa legislativă mai prevede că în localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale sau lingvistice înfiinţarea de noi formaţiuni de studiu pentru forma de învăţământ în această limbă, cu efective mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege, se poate realiza la cerere în condiţiile legii; reorganizarea, desfiinţarea formaţiunilor de studiu pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale sau lingvistice existente se pot realiza cu avizul conform al Ministerului Educaţiei Naţionale, Comisiei de învăţământ şi tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale, aflat în coordonarea Departamentului de Relaţii Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului şi/sau al organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul, iar în situaţii excepţionale, formaţiunile de preşcolari sau de elevi pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea direcţiei pentru minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei, pe baza unei propuneri justificate din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau al organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în
Parlament.

La dezbateri, deputatul liberal Florica Cherecheş a anunţat că PNL se abţine de la vot. "La dezbaterea în cadrul Comisiei de învăţământ UDMR a venit cu o serie de amendamente. (...) Au propus ca în localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limbile minorităţilor să se poată crea grupe de preşcolari şi clase din învăţământul primar şi gimnazial cu trei copii, iar la cel liceal cu patru copii. Iniţiatorul a renunţat apoi la aceste prevederi prin care grupele şi clasele se puteau forma cu un sfert din numărul minim prevăzut de lege, dar au păstrat şi o serie de amendamente care nu au ce căuta în Legea Educaţiei Naţionale, pentru că acestea sunt prevederi ce ţin de legislaţia secundară. În aceste condiţii, PNL nu este de acord cu amendamentele introduse în comisia de specialitate şi ca atare noi ne vom abţine de la acest vot", a spus Cherecheş.

Camera Deputaţilor este prima sesizată cu acest proiect de lege, Senatul fiind for decizional.