Ministerul Energiei vrea să relanseze proiectul AGRI, care ar trebui să aducă gaze din Azerbaidjan peste Marea Neagră

”Noi susţinem importanţa AGRI, întrucât acest proiect este complentar cu celelalte proiecte din regiune. Rolul Ministerului Energiei este de a recunoaşte impactul pozitiv al acestui proiect asupra ţării noastre”, a spus Robert Tudorache, potrivit News.ro.

Compania de proiect este cea care poate cere finanţarea, dacă este înscris pe lista Proiectelor de Interes Comun (PCI) din sectorul gazelor naturale, pentru realizarea studiului de fezabilitare, iar ulterior se va lua decizia dacă se va face sau nu.

”Vrem să cerem, împreună cu Ungaria, includerea acestui proiect pe lista proiectelor de interes comun, dar AGRI va trebui să îndeplinească anumite condiţii, pentru a putea fi inclus pe această listă”, a precizat Tudorache.

AGRI oferă o alternativă de comercializare pentru gazele azere şi evită dependenţa exclusivă de conducte şi de gazele ruseşti.

Alte articole

Virgil Popescu, anunţ despre securitatea energetică a României: „Am prelungit până la sfârşitul anului 2027 obligaţia de constituire de stocuri de gaze naturale la un nivel de 90%”

Electrica Furnizare anunță tarifele la energie și gaze naturale, de la 1 aprilie. Care va fi prețul plătit de români

Pentru a obţine finanţare europeană, una dintre condiţii este ca proiectul să reprezinte interesul a două state membre UE.

Proiectul AGRI (Azerbaidjan – Georgia – România Interconnector) a demarat în anul 2010, printr-un memorandum semnat la Bucureşti între România, Azerbaidjan şi Georgia, iar ulterior s-a alăturat şi Ungaria.

Proiectul urma să transporte gaze naturale din regiunea Caspică, pe teritoriul Azerbaidjanului şi Georgiei, iar apoi pe Marea Negră, sub formă lichefiată, cu ajutorul navelor.

Investiţia presupunea şi construcţia a două terminale de lichefiere, unul pe coasta georgiană a Mării Negre şi unul la Constanţa.

Gazele lichefiate în Georgia ar fi urmat să fie regazeificate în România şi transportate apoi spre restul Europei.

Proiectul s-a blocat din lipsă de finanţare, fiind considerat de către specialişti ca fiind foarte greu de realizat în lipsa implicării unui mare grup energetic european sau american.