Ministerul Justiţiei: Dezbaterile publice pe pragul la abuzul în serviciu se desfăşoară pe 28 iunie şi 3 iulie

Astfel, pe 28 iunie 2017, la ora 10.00, va avea loc prima dezbatere cu reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului de afaceri.

Pe 03 iulie 2017, la ora 10.00, are loc cea de-a doua dezbatere, de data aceasta fiind invitaţi la discuţii reprezentanţii instituţiilor din cadrul sistemului judiciar, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, mediului academic şi profesiilor juridice liberale.

Cele două dezbateri vor avea loc la sediul Ministerului Justiţiei, în limita capacităţii sălii. Înscrierea participanţilor se face prin transmiterea unui mesaj în acest sens la adresa: [email protected].

De altfel, Tudorel Toader, ministrul demisionar al Justiţiei, a anunţat, joi, că va stabili graficul dezbaterilor pentru stabilirea unui prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu, după motivarea CCR, în care se precizează că pasivitatea legiuitorului determină apariţia unor situaţii de instabilitate.

Alte articole

Pensiile speciale, în pixul lui Nicuşor Dan. Curţile de Apel îi cer preşedintelui reexaminarea legii care a primit girul CCR

O judecătoare demisionară critică dur sistemul de justiție după decizia CCR privind pensiile speciale: „Am părăsit corabia înainte să se scufunde. Sistemul nu îți dă voie să înflorești. Este rigid, greoi” / „Țara noastră nu își susține în vreun fel profesioniștii”. CSM anunță că deficitul de judecători se menține la 15%

CCR a publicat, miercuri, motivarea deciziei sale de a respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea, în dosarul în care acesta este judecat pentru instigare la abuz în serviciu.

„Curtea subliniază că legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”, se menţionează în motivarea deciziei.

În ceea ce priveşte dispoziţiile penale referitoare la fapta de ”abuz în serviciu”, Curtea constată, în motivare, că lipsa unor circumstanţieri cu privire la determinarea unui anumit cuantum al pagubei ori a unei anume gravităţi a vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice face dificilă şi, uneori, imposibilă, delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică, cu consecinţa deschiderii procedurilor de cercetare penală, trimitere în judecată şi condamnare a persoanelor care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, indiferent de valoarea pagubei sau de intensitatea vătămării.

CCR consideră, tot în motivare, că dispoziţiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg şi în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a altor cerinţe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări şi aplicări arbitrare/aleatorii.

Potrivit CCR, o asemenea omisiune are relevanţă constituţională în cauza de faţă, având în vedere şi o serie de decizii anterioare, prin care Curtea a statuat că „omisiunea şi imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat”, pentru că afectează drepturi şi libertăţi fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează o astfel acuzaţie penală.

În aceste condiţii, Curtea, fiind ţinută de obligaţia de a interpreta o dispoziţie legală în sensul de a produce efecte şi pentru a da, astfel, un sens constituţional acesteia, consideră necesară instituirea unui prag al pagubei şi circumstanţierea vătămării produse prin comiterea faptei, elemente în funcţie de care să se aprecieze incidenţa sau nu a legii penale.