„Garanţiile de mediu au mai multe componente, în primul rând cele pentru închiderea şi reabilitarea în siguranţă a instalaţiilor de gestiune a deşeurilor miniere, închiderea şi reabilitarea amplasamentului în urma activităţilor miniere, monitorizarea post-închidere – toate acestea se referă la activităţi normale în activitatea de exploatare minieră. Aşadar, Guvernul va solicita investitorului să constituie garanţiile de mediu prevăzute de legislaţia aplicabilă pentru toate activităţile asociate Proiectului Roşia Montană înainte de începerea eventualelor activităţi de exploatare, după eventuala aprobare de către Parlament a acestui proiect, prin instrumente financiare recunoscute la nivel internaţional, prin care să îşi asume toate costurile estimate, precizate anterior, la cele mai stricte standarde de mediu, precum şi acoperirea oricăror eventuale prejudicii aduse mediului ca urmare a activităţilor derulate în cadrul Proiectului, în toate etapele acestuia”, se arată în scrisoarea ministrului Mediului.

Potrivit punctului de vedere citat, „fondurile pentru garanţia de răspundere de mediu trebuie să fie puse la dispoziţie fie din fondurile proprii ale operatorului, fie dintr-o garanţie financiară furnizată de un terţ, cum ar fi o asigurare sau garanţie bancară”.

Alte Articole

Prima fotografie 3D a coronavirusului, realizată de cercetătorii ...

România începe operaţionalizare Centrului CYBER al Uniunii ...

Vorbitul poate răspândi Covid la fel de mult ca tusea. Explicaţiile ...

„În ceea ce priveşte strict proiectul Roşia Montană, investitorul este obligat prin legislaţie ca, în orice moment, să aibă la dispoziţie suma necesară refacerii şi ecologizării mediului; în afară de aceasta, în funcţie de periculozitatea operaţiunilor pe care le desfăşoară în timpul operării este obligat să aibă la dispoziţie o sumă care să acopere atât iminenţa producerii unui prejudiciu, cât şi repararea (…) De aceea, în cazul în care acest proiect ar demara, ca urmare a unei eventuale aprobări de către Parlament, investitorului i s-ar impune condiţii în ceea ce priveşte constituirea unui fond special pentru răspunderea de mediu, separat de garanţia de mediu. Astfel, România ar avea cea mai strictă asigurare din UE cu privire la un proiect minier. Investitorului i s-ar impune condiţia constituirii garanţiei de răspundere de mediu înainte de începerea oricărei activităţi de exploatare, moment la care activităţile pentru care au fost identificate şi cuantificate situaţiile de risc, încep să se deruleze (…)”, menţionează Rovana Plumb.

Ministrul Mediului a adăugat, totodată, că, în privinţa licenţei proiectului Roşia Montană, şi-a exprimat acordul public ca aceasta să fie desecretizată.

„Am încrederea că, dacă se va renegocia astfel încât proiectul să cuprindă noile standarde despre care am vorbit, acesta va trebui discutat deschis, în Parlamentul României, cu toate datele puse la dispoziţia publicului”, se notează în scrisoarea-răspuns.

Oficialul MMSC subliniază faptul că, în cadrul evaluării impactului asupra mediului, a impus RMGC efectuarea a numeroase riscuri ale proiectului de la Roşia Montană.

„În cadrul evaluării impactului asupra mediului am impus investitorului să efectueze numeroase evaluări de risc. În faza iniţială au fost analizate zeci de scenarii pentru toate etapele de evoluţie a proiectului minier, dintre care au fost selectate 45 de scenarii pentru o analiză sistematică privind riscurile de mediu. Scenariile relevante pentru toate fazele de exploatare – de la faza iniţială şi până la faza de închidere şi reabilitare a amplasamentului – au fost cuantificate şi s-au estimat costurile măsurilor reparatorii în cazul producerii unui prejudiciu de mediu”, se precizează în punctul de vedere al ministrului Mediului.

Rovana Plumb, a adus în discuţie, de asemenea, puncte de vedere referitoare la Directiva EIA, un instrument crucial pentru protecţia mediului în Europa, şi la Directiva SEVESO III privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase.

Conform MMSC, în prezent, garanţiile financiare pentru activităţi miniere sunt stabilite conform Ordinului comun ANRM/MMSC nr. 58/2004 privind aplicarea şi urmărirea măsurilor stabilite în programul de conformare, planul de refacere a mediului şi proiectul tehnic, precum şi reglementarea modului de operare cu garanţia financiară pentru refacerea mediului afectat de activităţile miniere, cu modificările şi completările ulterioare. Aspectele tehnico-financiare ale garanţiilor financiare din domeniul industriei extractive sunt gestionate de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Totodată, având în vedere faptul că noul cadru legislativ european impune aspecte noi care privesc garanţia financiară, România, stat membru al Uniunii Europene, a demarat procedura de elaborare a unui act normativ privind constituirea garanţiei financiare pentru activităţile extractive, prin funcţionarea unui grup de lucru la nivelul instituţiilor cu atribuţii în gestionarea activităţilor extractive (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale – ANRM, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice – MMSC, Ministerul Economiei – ME), în prezent documentul fiind într-o fază avansată de elaborare.

În plus, o echipă de experţi români va întreprinde o vizită în Suedia pentru expertiză şi prezentarea din partea autorităţilor suedeze a acţiunilor din domeniul dezvoltării unei activităţi miniere durabile.

În urmă cu trei săptămâni, europarlamentarul PSD, Daciana Sârbu, membru în Comisia de Mediu a Parlamentului European, i-a solicitat ministrului Mediului, Rovana Plumb, prin intermediul unei scrisori deschise, o serie de clarificări în legătură cu procedura de evaluare a proiectului de la Roşia Montană. Parlamentarul european a dorit să ştie, printre altele, dacă oficialul MMSC are în vedere să reia solicitarea de desecretizare a licenţelor proiectului minier de la Roşia Montană de către compania investitoare.

RMGC, investitor în proiectul minier aurifer de la Roşia Montană, şi-a anunţat intenţia de a dezvolta cea mai modernă mină din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.

Compania a fost înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, în care acţionari sunt compania minieră de stat Minvest Deva – cu 19,31% şi Gabriel Resources – cu 80,69%.

În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.