Ministerul Sănătăţii propune înfiinţarea a opt autorităţi de sănătate publică

Măsurile, propuse printr-un proiect de HG pus în dezbatere publică, vizează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea autorităţilor teritoriale de sănătate publică (ATSP), ca servicii deconcentrate ale Ministerul Sănătăţii (MS), cu personalitate juridică, prin reorganizarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi transferul activităţilor către consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, potrivit Mediafax.

În subordinea ATSP ar urma să funcţioneze 42 de oficii judeţene de sănătate publică (OSP) şi cel al municipiului Bucureşti, unităţi fără personalitate juridică.

Potrivit proiectului de act normativ, ar urma să fie înfiinţate opt ATSP-uri, care să funcţioneze în Iaşi (având în structură oficiile judeţene de sănătate publică Iaşi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Bacău, şi Vaslui), Cluj (cu oficiile judeţene de sănătate publică Cluj, Bihor, Satu-Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj), Mureş (cu oficiile Mureş, Sibiu, Alba, Braşov, Hraghita şi Covasna), Timiş (cu oficiile Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin), Dolj (cu oficiile Dolj, Mehedinţi, Gorj, Olt şi Vâlcea), Prahova (cu oficiile Prahova, Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi), Constanţa (cu oficiile Constanţa, Galaţi, Vrancea, Buzău, Brăila şi Tulcea) şi Bucureşti (care va avea în structură oficiile judeţene Bucureşti şi Ilfov).

„ATSP şi OSP se organizează şi funcţionează în sediile şi locaţiile în care funcţionează în prezent direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Domeniile de activitate ale ATSP sunt: sănătatea publică, inspecţia sanitară de stat, laborator de investigaţii şi radiaţii. ATSP sunt finanţate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii. ATSP pot primi sume şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii pentru finanţarea acţiunilor şi activităţilor, conform legii”, se arată în proiect.

Alte articole

Fabrica din România care duduie în vremuri de criză. Statul iese pe profit!

Scandal în Sănătate, medicii cu vârsta de pensionare nu mai pot profesa. Alexandru Rafila: „Trebuie să găsim o soluţie”

Din fondurile aprobate, ATSP-urile vor finanţa activitatea proprie, precum şi pe cea a oficiilor.

Principalele domenii de activitate ale Autorităţilor Teritoriale de Sănătate Publică sunt sănătatea publică şi inspecţia sanitară de stat.

Rolul acestor autorităţi va fi să pună în aplicare politica de sănătate publică pe plan local, să identifice problemele locale prioritare de sănătate publică, să elaboreze şi să implementeze acţiuni locale de sănătate publică, se precizează în proiect.

Potrivit documentului citat, ATSP au, în principal, următoarele atribuţii: coordonează şi monitorizează respectarea şi aplicarea unitară a reglementărilor din domeniul său de activitate, asigură activitatea de control şi inspecţie sanitară pentru verificarea aplicării reglementărilor din domeniul sănătăţii în unităţile aflate în aria administrativ – teritorială de autoritate, asigură depistarea factorilor de risc la adresa sănătăţii publice, evaluarea şi analiza riscurilor reprezentate de acestea pentru sănătate, instituirea şi/sau impunerea măsurilor de eliminare sau, după caz, de diminuare a riscurilor şi asigură coordonarea tehnică şi metodologică a reţelei de sănătate publică de prevenire a îmbolnăvirilor, supraveghere şi controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile, sănătatea în relaţie cu mediu, sănătate ocupaţională, promovarea sǎnǎtǎţii.

Proiectul de act normativ mai prevede că se transferă de la direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti, către administraţia publică locală, mai multe activităţi, printre care: coordonarea unităţilor sanitare aflate în reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, evaluarea modului de asigurare a asistenţei medicale curative şi profilactice, monitorizarea aplicării normelor de funcţionare a unităţilor medicale, indiferent de forma de organizare, şi urmărirea aplicării criteriilor referitoare la calitatea serviciilor medicale

De asemenea, ATSP trebuie să organizeze şi să coordoneze asistenţa medicală în caz de calamităţi, catastrofe şi situaţii deosebite. Astfel, instituţiile şi unităţile sanitare care asigură asistenţa de sănătate publică, în cazul apariţiei unui focar de boală transmisibilă, precum şi în situaţia iminenţei izbucnirii unei epidemii, au obligaţia să dispună măsuri specifice.

Structura ATSP cuprinde servicii, birouri şi compartimente funcţionale, în funcţie de numărul de posturi.

Conducerea ATSP este asigurată de un director executiv, funcţionar public de conducere, care este ajutat de un comitet director compus din directorul executiv, şef departement sănătate publică, inspectorul şef teritorial, şeful serviciului economic şi coordonatorul centrului operativ de urgenţă.

Conform proiectului, conducerea oficiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti este asigurată de un şef serviciu.

Inspectorii sanitari de stat din cadrul ATSP sunt împuterniciţi pentru activitatea de inspecţie sanitară de stat de către ministrul Sănătăţii, la propunerea inspectorilor şefi teritoriali şi cu avizul conducerii structurii de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Numărul maxim de posturi ale ATSP şi OSP este de 2.880 posturi, iar repartizarea se face prin ordin al ministrului Sănătăţii, ţinând cont de demografie, suprafaţa judeţului, numărul de unităţi sanitare şi importanţa din punct de vedere al staţiunilor turistice, punctelor de frontieră şi al numărului de instituţii de învăţământ superior.

Salarizarea personalului ATSP se face potrivit prevederilor legale aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul administraţiei publice centrale, se mai menţionează în proiect.

În proiect se precizează şi că ATSP dispun, pentru activităţile specifice de inspecţie sanitară, de autoturisme, cu un consum lunar de carburanţi de 300 litri/lună/autovehicul.

Patrimoniul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, stabilit pe baza bilanţului contabil de închidere la data predării-preluării, însoţit de balanţa de verificare sintetică, contul de rezultat patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, conturile de execuţie întocmite pe fiecare sursă de finanţare şi celelalte anexe, inclusiv cele care se întocmesc la finele anului, potrivit normelor în vigoare, se preiau de către ATSP prin protocol de predare-preluare încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii de guvern.

De asemenea, în 45 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, ATSP vor prelua, pe bază de protocol de predare-preluare, patrimoniul Direcţiilor de Sănătate Publică Judeţene arondate.

Proiectul de HG este în dezbatere publică până la 1 decembrie.

La începutul lunii septembrie, Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat, referitor la reorganizarea DSP-urilor, că este nevoie de un sistem mai flexibil şi de descentralizare într-un sistem care funcţionează de 70 de ani, cu structuri „comuniste’.

„Este nevoie să transferăm multe activităţi de la Ministerul Sănătăţii, pentru că sunt specifice autorităţilor locale. Este un sistem comunist, de 70 de ani, cred că totuşi ne-am cam săturat să rămânem cu structurile comuniste. Haideţi totuşi să ne ducem către structuri mai moderne, mai flexibile, mai normale, mai apropiate de comunitate. De unde să ştiu eu, de la Bucureşti, cum se face autorizarea unui restaurant? De ce să o fac eu? Să o facă CJ, pentru că ştie ce se întâmplă în judeţ”, a spus Nicolăescu.

În martie, tot Nicolăescu anunţa că direcţiile de sănătate publică judeţene şi casele de asigurări de sănătate publică judeţene vor fi desfiinţate, măsura urmând să aducă economii la buget.