Miniștrii PSD își părăsesc în mod oficial funcțiile. Decretele privind demisiile au fost publicate în Monitorul Oficial

Demisiile miniștrilor PSD din Guvernul Bolojan au devenit oficiale luni, odată cu publicarea decretelor în Monitorul Oficial, președintele Nicușor Dan numind interimari pe portofoliile rămase vacante.
Andrei Ene
27 apr. 2026, 17:06
Miniștrii PSD își părăsesc în mod oficial funcțiile. Decretele privind demisiile au fost publicate în Monitorul Oficial

Decretele privind demisiile miniștrilor PSD din funcție au fost publicate, luni, în Monitorul Oficial, la trei zile după ce președintele Nicușor Dan a semnat actele de constatare a demisiilor și numirile miniștrilor interimari în portofoliile deținute de PSD.

Miniștrii social-democrați își părăsesc oficial funcțiile din guvern

Totodată, au fost publicate decretele de numire în funcţie a miniştrilor interimari la portofoliile rămase vacante după demisia PSD din Guvern.

Premierul Ilie Bolojan a anunţat săptămâna trecută interimarii care vor prelua portofoliile PSD. Astfel, ministrul Investiţiilor, Dragoş Pîslaru, va prelua Ministerul Muncii, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila va prelua Ministerul Sănătăţii, vicepremierul UDMR Tanczos Barna va prelua Ministerul Agriculturii, vicepremierul PNL Cătălin Predoiu va prelua Ministerul Justiţiei, premierul Ilie Bolojan va prelua Ministerul Energiei, ministrul Apărării, vicepremierul USR Radu Miruţă va prelua Ministerul Transporturilor, iar protofoliul vicepremierului Marian Neacşu va fi preluat de Oana Gheorghiu.

Citește și : Nicuşor Dan, la discuții de ore bune cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR şi ai grupului minorităţilor în ziua în care PSD și AUR au anunțat moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Luni, pe parcursul zilei, miniștrii PSD ai Agriculturii, Justiei, Energiei, Muncii şi Transporturilor îşi prezintă bilanţul mandatului.

Tot luni, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut demisia tuturor social-democraților din guvern, fiind vorba despre secretarii de stat și prefecții numiți de formațiune.

„Cer secretarilor de stat ai PSD și prefecților PSD să își prezinte demisiile în următoarea perioadă, astfel încât, când vom avea moțiune, să avem lucrurile cât se poate de clare”, a declarat Sorin Grindeanu, într-o declarație susținută la Parlament pe 27 aprilie.

Acesta a subliniat că „toți acei reprezentanți ai noștri să fie cu demisiile scrise” până în momentul în care PSD și AUR vor depune moțiunea de cenzură împotriva Guvernului.

Moțiunea de cenzură PSD-AUR ar urma să fie depusă în următoarele două zile, foarte probabil miercuri, urmând ca votul să aibă loc săptămâna următoare.

Doar în ministere, PSD are 49 de secretari și subsecretari de stat, pe lângă șefii diverselor instituții care au și ei rang de secretar de stat. PE lângă aceștia, PSD mai are 20 de subprefecți.

Bilanțul miniștrilor PSD

Florin Barbu

Fostul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a prezentat bilanțul mandatul său.

Barbu a declarat, într-o conferinţă de presă, că românii au fost protejaţi de actul normativ privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază.

„Sigur că mi-am făcut datoria şi faţă de cetăţenii români, pentru că am avut o ambiţie foarte mare. Încă din 2023  – şi-am fost comentat de foarte mulţi analişti economici –  am intervenit cu un act normativ privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază. Cred că prin acest act normativ peste 50% din populaţia din România, cu venituri mici şi medii, au fost protejaţi. Iar lucrul acesta îl arată datele comunicate oficial de către Consiliul Concurenţei, prin care preţurile alimentelor de bază au scăzut cu procente importante cuprinse între 10 şi până la 47%”, a afirmat Florin Barbu.

El susţine că inflaţia a scăzut după mecanismul de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază.

„Trebuie să ne uităm cu atenţie la ceea ce s-a întâmplat cu inflaţia. Trebuie să luăm în analiză că la 31 decembrie 2022 am intrat cu o inflaţie de aproape 9%. După acest mecanism de plafonare a adaosului comercial, inflaţia în România la 31 decembrie 2023 a fost undeva la 5,4%. A fost o măsură pentru români şi pentru consumatorii români”, a transmis fostul ministrul al Agriculturii.

Barbu a afirmat că a propus plafonarea adaosului comercial la 20% la toate produsele agroalimentare.

„Eu am propus în Guvernul României pentru o perioadă de şase luni pentru a stabiliza piaţa, ca toate produsele agroalimentare să aibă o plafonare de adaos comercial de 20%. Dar vreau să mai fac încă o precizare pentru toţi analiştii economici care au criticat această măsură. 20% adaos comercial este pus peste toate cheltuielile directe şi indirecte. Vorbim de un profit net de 20%. Nu ştiu de ce nu sunt mulţumiţi cu un profit net de 20%. Dacă ne uităm la Ministerul de Finanţe şi în datele publicate de magazinele de retail vedem un profit net de de 0,5% sau 1%. De ce nu se mulţumesc un profit net de 20%?”, a mai declarat Florin Barbu.

Radu Marinescu

Ministrul demisionar al Justiţiei, Radu Marinescu, a afirmat că momentul de faţă, România are poate cea mai independentă justiţie din istoria sa.

„Aş vrea să vă spun (…) că, în momentul de faţă, România are poate cea mai independentă justiţie din istoria sa. Legile din 2022, care au făcut obiectul unor discuţii în spaţiul public, consacră o arhitectură instituţională a justiţiei prin care aceasta se autoguvernează, astfel încât deciziile care sunt luate cu privire la cariera magistraţilor, responsabilitatea disciplinară a magistraţilor, sunt luate la nivelul organismelor de conducere din cadrul justiţiei, fără interferenţă politică, ceea ce eu consider că reprezintă un lucru care, dacă este exercitat cu bună credinţă şi în interesul societăţii, este benefic, pentru că justiţia, repet, trebuie să fie şi să rămână una independentă”, a declarat Radu Marinescu, în cadrul unei conferinţe de presă în care şi-a prezentat bilanţul activităţii de la Ministerul Justiţiei.

Citește și : George Simion a promis că își dă demisia dacă AUR face alianță cu PSD. Acum, liderul „suveraniștilor” spune că este dispus să asigure „orice guvernare care poate genera alegeri corecte”

El a adăugat că o preocupare în mandatul său a fost digitalizarea sistemului judiciar.

„Discutăm foarte mult de eficienţa justiţiei, discutăm foarte mult de timpii în care se soluţionează procesele, discutăm de celeritate şi de aşteptările cetăţeanului. Nu putem face acest lucru în condiţiile în care reuşim deocamdată să asigurăm un personal strict necesar pentru activitatea din justiţie, dar, totuşi, în perspectivă, insuficient pentru volumul foarte mare de cauze, dacă nu mergem în direcţia digitalizării şi – chiar mai mult – în direcţia utilizării unor instrumente de inteligenţă artificială în actul de justiţie, bineînţeles cu o responsabilitate atât etică, cât şi de stabilirea unui nivel până la care instrumentele de inteligenţă artificială pot să fie implicate în actul de justiţie.

Procesul de digitalizare, atâta timp cât am fost ministru al Justiţiei, s-a bucurat de o investiţie istorică, de peste 850 de milioane de lei în activitatea de implementare a acestor sisteme tehnologice. Peste 50 de milioane de lei au fost utilizate pentru a reface reţelele LAN la instanţele din toată ţara şi s-a introdus un prim element de inteligenţă artificială, aşa numitul speech-to-text, un instrument care permite preluarea automată a vorbirii şi transferarea în text, câştigând timp foarte important în durata actului de justiţie”, a arătat Marinescu.

Potrivit acestuia, este în pregătire un asistent digital al magistratului care va ajuta în activitatea de evaluare a unei cauze.

„Pregătim un asistent digital al magistratului care ne va permite să punem la dispoziţia specialiştilor noştri – judecători şi procurori – un instrument de prelucrare a informaţiei foarte rapid, care, de asemenea, să-i ajute în activitatea de evaluare a unei cauze şi să le permită să exercite deliberarea pe baza unui conţinut deja pregătit în anumite limite de un instrument de inteligenţă artificială.

Am dotat peste o mie de săli de judecată cu tehnologie de ultimă oră. Aici vorbesc inclusiv de dotarea cu laptopuri, de dotarea cu foarte multe instrumente de tehnologie care, de asemenea, ajută actul de justiţie. Nu vă ascund că gândim în perspectivă, inclusiv o realizare a unei justiţii la distanţă, prin videoconferinţă, pentru mai multe domenii ale dreptului unde aceasta este posibilă, tocmai ca să permitem accesul mai rapid la instanţă mai eficace şi să dinamizăm puţin actul de justiţie, acolo, evident, unde se poate”, a mai spus Marinescu.