Ministrul Cristian Ghinea a băgat în PNRR desfiinţarea Secţiei speciale

Premierul Florin Cîţu a afirmat, miercuri seară, după şedinţa coaliţiei pe tema PNRR, că nu se va renunţa la niciun proiect. Între timp, apar noi detalii din program nediscutate în Coaliţie.

29 apr. 2021, 09:25
Ministrul Cristian Ghinea a băgat în PNRR desfiinţarea Secţiei speciale

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), propus de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condus de Cristian Ghinea, adoptat de Guvernul României în aprilie 2021, prin care România desfăşoară în prezent negocierile cu Comisia Europeană, cuprinde în Pilonul V, componenta 5, şi „reforma administraţiei publice, salarizarea unitară, dialogul social şi creşterea eficienţei Justiţiei”.

Prin aceste reforme propuse Comisiei Europene, România vrea să obţină 148 de milioane de euro, potrivit planului PNRR aflat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, condus de Cristian Ghinea.

Descriind reformele şi investiţiile în Justiţie, ministerul condus de Cristian Ghinea îşi ia, printre altele, angajamentul în faţa Comisiei Europene să „desfiinţeze” Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, proiect care se află, în prezent, în dezbaterea Senatului României.

Cristian Ghinea, după eşecul PNRR: „Suntem o forţă în UE, mă duc să negociez, nu cu căciula în mână”
Mai mult, componenta propusă de România în PNRR către Comisia Europeană mai prevede următoarele:

  • Modificarea procedurii numirii procurorilor de rang înalt prin creşterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul acestei proceduri.
    Eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor.
    Profesionalizarea procesului de selecţie şi promovare a magistraţilor.
    Punerea în acord a Codului penal şi a Codului de procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale şi cu Directivele UE.
    Reforma Inspecţiei Judiciare pentru oferirea de garanţii sporite de independenţă şi imparţialitate.
    Înfiinţarea unei/unor structuri specializate de parchet care să investigheze infracţiunile grave de mediu, în special tăierile ilegale de păduri.
    Consolidarea aplicării principiilor statului de drept şi intensificarea luptei împotriva corupţiei, cu respectarea normelor europene, a recomandărilor aferente mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi a jurisprudenţei CEDO.
    În ciuda propunerilor prevăzute în PNRR, acum două zile, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la Palatul Cotroceni, că nu este de acord cu avizul conform propus de ministrul Stelian Ion pentru numirea procurorilor şefi, prevăzut în noile legi ale Justiţiei.

Florin Cîţu: „Vom merge la Bruxelles cu PNRR în suma alocată”
„Proiectul elaborat de ministrul Stelian Ion nu a fost dezbătut în aceste formate, ci a fost trimis direct CSM spre avizare, ceea ce nu a corespuns nici intenţiei Coaliţiei, nici spiritului legii, drept pentru care Coaliţia a înfiinţat o comisie de parlamentari care, împreună cu ministrul, sigur, şi cu alte autorităţi, vor analiza aceste propuneri. Este evident că în Coaliţie a existat o oarecare nemulţumire pentru că nu au fost consultaţi, lucru care, între timp, s-a corectat. (…) Evident că eu nu cred că atribuţiile Preşedintelui României trebuie diminuate şi, în consecinţă, personal, nu sunt de acord cu această variantă, dar nu ştiu dacă ea va rămâne sau nu va rămâne în proiect”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

De asemenea, o serie dintre „reformele” propuse Comisiei Europene prin PNRR de ministerul condus de Cristian Ghinea generate de modificările Legilor Justiţiei propuse de ministrul Stelian Ion nu au primit avizul avizul CSM, garantul constituţional al independenţei Justiţiei şi nici acceptul tuturor membrilor coaliţiei de guvernământ.

Mai mult, pe 30 septembrie 2020, Curtea Constituţională a României a respins, după sesizarea de către Guvernul Orban, proiectul USR privind „DNA-ul pădurilor” care se află inclus în Planul iniţial Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Tot în Planul iniţial de Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ministerul condus de Cristian Ghinea a inclus şi:

„Creşterea eficienţei Justiţiei prin:

  • Îmbunătăţirea infrastructurii imobiliare pentru a contribui la creşterea accesului la actul de justiţie, precum şi la prevenirea riscurilor de degradare sau reducere a valorii bunurilor indisponibilizate în procesele penale;
  • Actualizarea specificaţiilor tehnice de proiectare a sediilor de instanţe judecătoreşti în acord cu ultimele evoluţii în materie de accesibilitate, comunicaţii şi tranziţie verde şi modernizarea celor existente;
  • Construcţia a şapte sedii destinate funcţionării unui număr de 11 instanţe judecătoreşti;
  • Construirea unui centru de regional de arhivă;
  • Construirea a trei capacităţi de stocare multifuncţionale ale ANABI pentru bunurile indisponibilizate în procesele penale

Dezvoltarea capacităţii instituţionale a sistemului judiciar, prin:

Transformarea digitală a Ministerului Justiţiei şi a autorităţilor publice subordonate acestuia, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a instanţelor de judecată, a Ministerului Public, respectiv a unităţilor de parchet pentru îmbunătăţirea accesului la informaţie, dezvoltarea comunicării electronice, a interoperabilităţii sistemului judiciar, la nivel naţional şi european, întărirea capabilităţilor şi rezilienţei în domeniul securităţi cibernetice. Cele patru obiective sunt susţinute prin masuri care dezvoltă interacţiunea digitală şi consolidează rezilienţa sistemului judiciar pe suportul investiţiilor descrise general şi propuse în componenta II.1. din pilonul “Tranziţie Digitală”.
Consolidarea capacităţii Agenţiei Naţionale pentru Administrarea Bunurilor provenite din Infracţiuni.
Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie din penitenciare şi punerea accentului pe reintegrarea în societate a persoanelor condamnate.”

Având în vedere că din Planul iniţial Naţional de Redresare şi Rezilienţă propus de România, în valoare de 41,4 miliarde de euro, Comisia Europeană a cerut României un PNRR de 29,2 miliarde de euro, ministrul Ghinea a fost solicitat de Mediafax şi Aleph News să spună dacă a modificat ceva, în timpul negocierilor, din Pilonul 5 care include reformele privind eficientizarea Justiţiei.

La solicitarea punctuală a Mediafax şi Aleph News, ministrul Cristian Ghinea a răspuns că „avem feedback pe toate componentele şi lucrăm/negociem la toate” pentru că „aşa a fost gândit procesul de lucru cu Comisia Europeană”.

Surse apropiate negocierilor cu Comisia Europeană au explicat pentru Mediafax că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are valoarea juridică a unui „agreement” care trebuie să fie acceptat de către Comisia Europeană şi ulterior acesta trebuie să fie supus şi aprobării Consiliului Uniunii Europene, în faţa tuturor statelor membre, în format ECOFIN, în baza evaluării periodice a Comisiei Europene, atunci când se vor elibera tranşele de bani.

„Planul trebuie să fie legat de investiţii iar investiţiile sunt legate de reforme. Nu prea îţi acceptă Comisia Europeană să vii cu proiecte în zone în care nu se fac reforme. Mai există şi a treia legătură cu recomandările specifice de ţară pe care ţi le-a făcut Comisia în diferiţi ani. Pe ce s-a negociat şi ce este stabilit cu Comisia, apoi vii tu şi spui cât la sută din proiecte reprezintă contribuţia pentru lupta împotriva schimbărilor climatice şi cât digitalizare. Trebuie să fie minimum 37% pe Green Deal şi minimum 20% digitalizare. Asta îţi calculează Comisia când vii cu proiectul respectiv”, susţin sursele.


loading...
Partenerii noștri