UPDATE Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a ieşit de la DNA după ce a fost audiat aproximativ o oră jumătate.

„Procurorii m-au întrebat despre modul în care s-a desfăşurat procesul de adoptare a ordonanţei de urgenţă. Le-am spus tot ce am ştiut, ei trebuie acum să hotărască dacă a fost respectată legea. (…) Din punctul meu de vedere, s-a respectat”, a spus ministrul Teodor Meleşcanu, potrivit news.ro.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

CSM analizează propunerea Inspecției Judiciare de suspendare ...

Cristina Cioran, reacție după confruntarea în instanță cu ...

Ministrul de Externe a spus că el şi-a dat acordul că OUG 13 răspunde prevederilor directivelor europene referitoare la prezumţia de nevinovăţie.

„Strict din punctul de vedere al Ministerului de Externe, competenţa noastră era strict de avizare a modului de transpunere în legislaţia românească a unor prevederi, directive ale Parlamentului European. Acestea sunt privitoare la prezumţia de nevinovăţie”, a precizat Meleşcanu.

Întrebat ce legătură are prezumţia de nevinovăţie cu abuzul în serviciu, infracţiune ale cărei prevederi urmau să fie modificate prin OUG 13, Meleşcanu a răspuns: „Asta trebuie să vorbiţi cu cei care au elaborat proiectul. Eu doar mi-am dat acordul că (OUG 13, n.r.) răspunde prevederilor directivelor europene”.

„Nu există decizii de interpretare la Curtea Constituţională. Din punctul de vedere strict legal, dacă exista o excepţie de neconstituţionalitate aprobată de Curte, în termen de 45 de zile legislaţia trebuie să fie adaptată deciziei Curţii. Întrucât acest lucru nu s-a făcut de către Guvernul precedent, după 45 de zile intervine o problema de vid. (…) Nu sunt specialist în drept constituţional, dar atunci când Curtea spune că ceva nu este în regulă, trebuie să procedăm la punerea de acord a legislaţiei”, a adăugat ministrul de Externe.

Întrebat dacă prin aceste acţiuni ale DNA asupra membrilor Executivului se încearcă schimbarea Guvernului Grindeanu, Meleşcanu a răspuns: „Da, este una dintre posibilităţi. Dar nu cred că pică din cauza asta. Probabil dacă nu va pune în aplicare programul de guvernare, atunci are o şansă să pice, pentru că parlamentarii vor putea să-şi modifice, eventual, părerea”.

Ministrul Afacerilor Externe a mai spus, întrebat dacă Guvernul Grindeanu ar fi trebuit sa se retragă pe fondul revoltelor publice şi a criticilor internaţionale, că el nu crede că asta este soluţia.

„Eu cred că un Guvern trebuie să fie în primul rând judecat după modul în care îndeplineşte programul de guvernare care a fost aprobat de Parlament”, a adăugat Meleşcanu.

Întrebat dacă în programul de guvernare sunt referiri la modificarea legislaţiei privind abuzul în serviciu, Meleşcanu a spus: „Nu, nu specifice. Inclusiv la problemele justiţiei în general”.

„Nici despre graţiere nu se vorbea în program. Eu nu sunt toate specialist în domeniu, dar ce pot să vă spun este că, la ora actuală, gradul de ocupare în închisorile din România este de 200%. Guvernul are obligaţia să găsească cele mai bune modalităţi, pentru ca situaţia din penitenciare să fie cât de cât omenească, în nişte limite minime. Graţierea nu este prioritară, dar este una din soluţii”, a mai spus Meleşcanu.

Ministrul Teodor Meleşcanu a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în jurul orei 10.00, el declarând la intrare că a venit pentru a da declaraţii în dosarul Ordonanţei de Urgenţă nr. 13. „Pentru chestiunea cu Ordonanta 13 m-au chemat procurorii”, a declarat Teodor Meleşcanu, la sosirea la DNA.

Întrebat dacă fostul ministru al Justiţiei i-a explicat care sunt consecinţele OUG 13, Meleşcanu a răspuns: „Nu, mi-am explicat eu pe larg, pentru ca stiu sa citesc. Am dat avizul pentru ca se traduceau in legislatia romana prevederi ale unei directive a Parlamentului European si a Consiliului Europei si trebuia sa fim in acord cu aceasta traducere”.

Ministrul de Externe a adăugat că OUG 13 era „un act necesar”. „Intrucat Curtea Constitutionala a declarat ca neconstitutionale unele prevederi de la abuzul in serviciu, era normal sa se faca un efort pentru a se adapta legislatia la deciziile CCR”, a explicat Meleşcanu.

De asemenea, întrebat de jurnalişti dacă OUG 13 a fost un act normativ făcut ca să favorizeze anumiţi politicieni, Meleşcanu a precizat: „Nu pot sa ma pronunt, pentru ca actele juridice nu se refera la anumite persoane, se refera la categorii de infractiuni„.

Ordonanţa 13 de modificare a Codurilor penale avea avizele de la Ministerul de Interne şi de la Ministerul Afacerilor Externe.

Ministrul de Interne, Carmen Dan, a fost audiată, luni, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care i-au solicitat informaţii, în calitate de martor, legate de aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 13, în dosarul deschis după denunţul formulat în 24 ianuarie de membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”.

În acelaşi dosar, săptămâna trecută au fost audiaţi, tot în calitate de martor, secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, şi ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Graţiela Gavrilescu.

Şi foştii secretari de stat de la Ministerul Justiţiei Oana Schmidt Hăineală şi Constantin Sima au dat declaraţii în calitate de martor în acest dosar, ambii declarând că nu au contribuit la elaborarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 13 din 31 ianuarie privind codurile penale, abrogată de Guvern la cinci zile după adoptare.

Direcţia Naţională Anticorupţie a început o anchetă cu privire la modul de elaborarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale în urma unui denunţ formulat, în 24 ianuarie, de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”. 

Procurorul-şef al DNA, Codruţa Kovesi, declara că în ancheta începută în urma unei plângeri privind OUG 13 nu este vizată oportunitatea adoptării actului normativ, ci sunt verificate aspecte de legalitate şi cele care ţin de încălcare legislaţiei penale privind infracţiuni din competenţa DNA.

În denunţul de la DNA, membrii asociaţiei ”Iniţiativa România” îi acuză pe premierul Sorin Grindeanu şi pe ministrul Justiţiei, Florin Iordache, de favorizarea făptuitorului şi de prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului.