Ministrul Justiţiei a trimis la CSM proiectele de modificare a Legilor Justiţiei. Se schimbă sistemul după care vor fi aleşi şi revocaţi membrii CSM

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a anunţat, vineri, că a trimis Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare proiectele de modificare a Legilor Justiţiei.

„Am semnat astăzi (vineri – n.r.) proiectele celor trei Legi ale Justiţiei, rezultate în urma consultării publice, şi le-am trimis în procedura de avizare interministerială şi de către CSM”, a declarat Stelian Ion, ministrul Justiţiei, citat într-un comunicat al Ministerului transmis Agerpres.

* Proiectul de modificare a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit expunerii de motive, printre schimbările preconizate se numără instituirea de norme primare în ceea ce priveşte numirea în funcţie a inspectorului-şef, inspectorului-şef adjunct, a directorului Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi directorului Direcţiei de inspecţie pentru procurori, precum şi a inspectorilor judiciari.

Alte articole

Cine este Cristina Chiriac, propunerea ministrului Justiției pentru funcția de procuror general al României. Are 14 terenuri în Iași și un salariu anual de aproximativ 63.000 de euro

Ministrul Justiției a făcut nominalizările la șefia Parchetului General, DIICOT și DNA. Care sunt numele care merg la CSM și, ulterior, la președintele Nicușor Dan

Conform proiectului, atât inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct, cât şi directorii directorilor de inspecţie sunt numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs organizat de CSM, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Proiectul cuprinde norme referitoare la probele de concurs, comisiile de concurs, evaluarea şi notarea candidaţilor, contestarea rezultatelor.

Dispoziţii similare sunt propuse şi în ceea ce priveşte concursul de numire în funcţie a inspectorilor judiciari, organizat tot de CSM, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Conform proiectului, inspectorul-şef, inspectorul-şef adjunct şi cei doi directori sunt revocaţi din funcţie de Plenul CSM, la solicitarea motivată a cel puţin cinci membri ai acestuia sau la solicitarea motivată a Adunării generale a inspectorilor judiciari, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale.

* Proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară

Intervenţia legislativă în cazul acestui act normativ se axează, potrivit expunerii de motive, pe următoarele dimensiuni principale: implementarea în plan legislativ a recomandărilor organismelor europene şi a deciziilor obligatorii ale Curţii Constituţionale, introducerea unor prevederi cu caracter de noutate, punctuale, pe anumite aspecte care generează disfuncţionalităţi în practică sau pentru clarificarea unor dispoziţii contradictorii şi sistematizarea textelor.

Proiectul prevede că, în mod excepţional, în situaţia existenţei unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secţii care soluţionează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluţionarea acestora într-un termen optim şi previzibil colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va putea dispune repartizarea temporară în cadrul acelei secţii, pe durata unui an, a unor judecători de la alte secţii decât cea penală, în funcţie de specializarea acestora, desemnaţi prin tragere la sorţi.

„Prevederea, care are drept scop asigurarea eficienţei activităţii instanţei, precum şi respectarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen rezonabil, ce reprezintă un imperativ al tuturor jurisdicţiilor întemeiate pe principiile statului de drept, este aplicabilă în mod corespunzător şi celorlalte instanţe judecătoreşti”, se menţionează în expunerea de motive.

Ministrul Justiţiei schimbă statutul judecătorilor şi procurorilor

Totodată, întrucât numirea în funcţia de procuror al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie reprezintă aspecte esenţiale ale raportului juridic de muncă şi ale carierei procurorului, proiectul de lege reglementează o procedură detaliată, uniformizând şi regulile de recrutare a procurorilor din cadrul celor două direcţii.

Conform proiectului, pentru a fi numiţi în cadrul DNA şi DIICOT, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimi 3 ani, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentului aprobat prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Concursul este organizat de DIICOT, respectiv de DNA şi constă în susţinerea unui interviu.

* Proiectul de act normativ de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Prin acest proiect se propune, printre altele, atenuarea principiului separării carierelor judecătorilor şi procurorilor, în acord cu dispoziţiile constituţionale, astfel încât Plenul CSM să aibă cele mai importante atribuţii în acest domeniu, urmând a fi menţinute la nivelul secţiilor doar atribuţii specifice, cum sunt: detaşarea judecătorilor, numirea în funcţii de conducere, transferul şi suspendarea din funcţie a magistraţilor şi reglementarea la nivel de lege a procedurii de evaluare profesională şi a criteriilor de evaluare.

De asemenea,conform proiectului, profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor se realizează şi prin eliminarea oricăror modalităţi alternative de intrare în magistratură fără concurs (de exemplu, prin interviu), cu excepţia magistraţilor pensionari care pot fi reîncadraţi fără concurs după pensionare numai la instanţe sau parchete care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare de posturi vacante.

Prin proiect se doreşte micşorarea pragului de vechime impus procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt (de la 15 ani la 12 ani), dar şi creşterea duratei mandatului pentru funcţiile de conducere de rang înalt în cadrul Ministerului Public, de la 3 la 4 ani, în acord cu recomandarea Comisiei de la Veneţia în acest sens.

Prevedea expresă a posibilităţii procurorului revocat din funcţia de conducere de rang înalt de a ataca decretul Preşedintelui României de revocare din funcţie la instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile, se mai numără printre propuneri.

„În cadrul procesului, instanţa va putea verifica legalitatea şi temeinicia propunerii ministrului Justiţiei de revocare din funcţia de conducere; ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, s-a prevăzut că Preşedintele României poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din funcţiile de conducere prevăzute la art. 145 alin. (1) din proiect, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului”, potrivit proiectului trimis de ministrul Justiţiei către CSM.

Totodată, se doreşte eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor, introduse prin art. 9 alin. (3) din Legea 303/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea 242/2018.

Citeşte şi: Raed Arafat a primit o lovitură grea în instanţă. Ordinul de carantinare a Timişoarei a fost anulat