Textul propus de Ministerul Sănătății prevedea că pacienții nu ar mai fi putut folosi procedura ordonanței președințiale pentru a solicita acces imediat la medicamente compensate, atunci când acestea nu sunt incluse pe lista oficială a CNAS.
„Art. 7031 – (1) Pentru cererile care au ca obiect asigurarea gratuită sau compensată, decontarea medicamentelor sau, după caz, introducerea acestora în lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală pe bază de prescripţie medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, prevăzută la art. 242, nu este admisibilă procedura ordonanţei preşedinţiale, prevăzută în Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”, se arăta în proiect.
Ordonanța președințială este o procedură legală de urgență, utilizată atunci când există un risc iminent de prejudiciu. Aceasta permite instanțelor să intervină rapid pentru a preveni „pagube iminente și care nu s-ar putea repara”, fără a înlocui procesul pe fond, care continuă separat.
Reprezentanții pacienților au reacționat imediat. Rozalina Lăpădatu, vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici din România și președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, a subliniat rolul esențial al acestei proceduri.
„Aceaste ordonanțe președențiale sunt folosite de pacienți pentru obținerea tratamentelor gratuite atunci când statul român «uită» sa compenseze tratamente pentru boli grave”, a declarat aceasta.
Ea a explicat că, prin ordonanța președințială, „instanța obliga Casa Națională de Asigurări de Sănătate să deconteze tratamentul pacientului până se judecă procesul pe fond, care poate să dureze și câțiva ani”. Lăpădatu a punctat că datorită acestei proceduri, „așa a fost salvată viața multor oameni care au avut acces imediat la un tratament absolut necesar și nu după 3 ani de procese”.
Critici dure au venit și din partea Monicăi Althamer, navigator de pacienți și director al programului „Spitale publice din bani privați” al Fundației Metropolis. Ea a afirmat că „Ministerul Sănătății nu doar că ne întârzie constant accesul la tratamente vitale. Acum vrea să ne taie și dreptul de a lupta pentru ele”.
Althamer a atras atenția asupra întârzierilor mari dintre momentul aprobării europene a unui medicament și includerea acestuia pe lista de compensare în România.
„De ani de zile pacienții cu afecțiuni grave din România nu primesc unele tratamente vitale la timp. Nu pentru că nu există terapii noi, inovatoare, care să îi ajute în lupta pentru viață, ci pentru că în România, între aprobarea europeană a unui medicament și compensarea lui trec, în medie, 29 de luni. 887 de zile! Pentru comparație – în Germania pacienții au acces în aproximativ 37 zile, în Serbia – 270, Albania – 481, Bulgaria – 702 zile. În unele țări, accesul este garantat în chiar în momentul autorizării unui nou medicament.”, a explicat aceasta.
Într-o postare publică, ea a acuzat dur autoritățile.
„Nu e doar cinic și profund nedrept. E o călcare în picioare a Constituției, pe care nu și-a mai permis-o nimeni vreodată, până acum. Încălcarea dreptului la sănătate, a dreptului la viață și a dreptului la justiție”, a scris Althamer.
Aceasta a concluzionat cu un mesaj vehement.
„Așa economisește statul? Opriți furturile, zburați incompetenții și hoții din scaunele alea în care dorm! Nu mai permiteți să plătească manageri de spitale firme de PR cu 2 angajați să facă curățenie în cele mai mari spitale ale țării, pe sute de mii de euro anual! Nu economisiți omorând oameni!”, este comcluzia sa.