Ministrul Turismului: Birourile de promovare externă nu vor funcţiona în ambasade, ci tot în spaţii închiriate

Ministerul Turismului a decis în urmă cu o lună să desfiinţeze birourile externe de promovare, motivând nereguli descoperite de Curtea de Conturi a României.

Patronatele din turism şi reprezentanţi ai sectorului au criticat această măsură, motivând că măsura va avea efecte negative şi că nu au existat consultări înainte.

Ministerul Turismului va înfiinţa un corp al ataşaţilor de turism, cu grad diplomatic, sub directa îndrumare şi coordonare a Ministerului Afacerilor Externe, transmite News.ro.

Într-un răspuns transmis News.ro de Ministerul Turismului, reprezentanţii instituţiei afirmă că birourile externe „nu vor fi găzduite în sediile misiunilor diplomatice ale României, ci vor funcţiona în spaţii închiriate”, deci ca până în prezent.

Alte articole

Vești proaste pentru români. Guvernul pregătește noi creșteri de taxe

Ilie Bolojan, avertisment pentru toţi românii după zvonurile privind un nou acord cu FMI. Singura situaţie prin care se pot evita creşteri de taxe şi impozite

Cu toate acestea, în comunicatul în care anunţa desfiinţarea birourilor externe, Ministerul preciza că ”cel mai probabil, birourile de promovare turistică externă vor funcţiona în viitor la sediile misiunilor diplomatice”.

Şi această măsură a fost criticată de reprezentanţii sectorului, pe motiv că ambasadele sunt amplasate în zone rezidenţiale şi nu în arii frecventate de turişti.

Citeşte şi: Ministerul Turismului desfiinţează birourile externe, care creează o gaură de 500 de mii de euro

Viitoarele sedii ce vor fi închiriate ”vor fi contractate după prospectarea pieţei imobiliare din ţările unde vor funcţiona birourile, după reguli clare şi cu plafoane maximale stabilite”, se arată în răspunsul transmis News.ro de Ministerul Turismului.

Ministrul Mircea Titus Dobre s-a declarat de mai multe ori nemulţumit de activitatea şefilor birourilor de promovare.

Cu toate acestea, în răspunsul transmis News.ro, ministrul admite că, din cei opt şefi de birouri externe, nu i-a cunoscut personal decât pe Adina Secară de la Berlin şi pe Mihaela Miheţ din Paris.

Ministrul argumentează că până acum nu au existat criterii clare de performanţă pe baza cărora să fie evaluată activitatea reprezentanţilor de la birourile de promovare externe ale Ministerului Turismului.

”Eficienţa lor, sau mai bine spus lipsa acesteia, a fost relevată în rapoartele Curţii de Conturi”, a menţionat Dobre.

Oficialii Ministerului spun că data concursurilor privind conducerea viitoarelor birouri externe de turism nu este încă stabilită.

”Cu siguranţă vă pot spune că până în luna decembrie a anului în curs vom avea oameni la posturi în străinătate”, arată conducerea Ministerului Turismului.

Nici criteriile pe care trebuie să le îndeplinească posibilii candidaţi nu au fost încă stabilite.

”Ministerul Turismului colaborează în această privinţă cu Ministerul Afacerilor Externe, ţinând cont că viitorii angajaţi ai acestor birouri vor avea statut diplomatic”, se mai arată în răspunsul transmis de instituţie.

Ataşatul de turism va avea ca atribuţii atât activităţi care să genereze creşterea numărului de turişti care vizitează România anual, cât şi stabilirea unor relaţii de colaborare între actorii instituţionali din România, relevanţi pentru domeniul turismului, cu instituţii din ţările gazdă.

”Necesitatea desfiinţării birourilor externe ale Ministerului Turismului şi regândirii modului de reprezentare turistică pe plan international a României este dată atât de analizele interne făcute de la preluarea mandatului, cât şi de datele relevate de raportul Curţii de Conturi privind activitatea fostului ANT în 2015. Instituţia de control a constatat o serie de nereguli grave în privinţa modului de funcţionare a birourilor de promovare externă şi a cheltuirii banilor publici, care confirmă rezultatul analizei interne făcută de conducerea Ministerului Turismului”, a transmis Ministerul Turismului.

Conform analizei realizate, cele opt reprezentanţe externe ale Ministerului Turismului au generat costuri anuale de circa 900.000 euro din care costurile cu salariile reprezentanţilor ministerului au fost de 300.000 euro, iar costurile de întreţinere şi funcţionare – de circa 600.000 euro.

”Mai mult de atât, cele opt reprezentanţe nu au funcţionat în baza regulilor de drept internaţional, nu au fost recunoscute de statele gazdă ca entităţi ce reprezintă statul român pe plan extern, fapt pentru care cei opt angajaţi ai Ministerului Turismului nu au reuşit stabilirea unor relaţii de cooperare instituţională între minister şi entităţile omoloage din ţările în care ei îşi desfăşoară activitatea. Din acest motiv, majoritatea evenimentelor externe au fost organizate  în cele mai multe cazuri cu sprijinul MAE sau al ataşaţiilor economici din reţeaua externă a Ministerului Economiei/Ministerului Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat”, arată oficialii Ministerului Turismului, în răspunsul transmis News.ro.

Demararea procesului de înfiinţare a corpului ataşaţilor de turism va fi precedată de o analiză internă privind nevoia de relaţionare a instituţiei pe plan extern, dar şi de identificarea pieţelor vizate a fi câştigate/recucerite de operatorii de turism autohtoni specializaţi în incoming.

Ministerul Turismului menţionează că va decide, ţinând cont de studiile de piaţă şi în urma unor consultări cu mediul privat, mutarea unor birouri de promovare turistică în ţări care pot fi furnizoare de turişti pentru România, precum ţările scandinave, Belgia, Olanda şi Luxemburg, numărul total al reprezentanţelor externe fiind, conform organigramei, de 14.

Conducerea ministerului dă asigurări că activitatea de promovare a României pe pieţele externe nu va înceta din punct de vedere instituţional, ci va fi repoziţionată şi întărită.