MISTERELE metroului bucureştean: De ce nu a vrut Ceauşescu să construiască staţii în Drumul Taberei

Sute de mii de oameni călătoresc zilnic cu metroul, acesta fiind unul dintre cele mai eficiente mijloace de transport în comun din Capitală. Deşi mulţi cred că meritul metroului bucureştean i se datorează lui Ceauşescu, "responsabil" pentru acest mijloc de transport este Dimitrie Leonida, un tânăr student de la începutul secolului al XX-lea.
Filip Stan
10 sept. 2014, 15:59
MISTERELE metroului bucureştean: De ce nu a vrut Ceauşescu să construiască staţii în Drumul Taberei

În 1975 a început să fie construit metroul care, astăzi, nu arată foarte diferit față de cum l-a lăsat Ceaușescu. Scopul metroului era să transporte oamenii din cartierele-dormitor la fabrici, scrie historia.ro. În anul în care au început primele săpături, salahorii nu știau ce înseamnă „metrăul” la care lucrau. Gheorghe Moroșanu, unul dintre muncitori, povestește în cartea „Metroul fără Ceaușescu” un episod haios din primele zile de viață ale șantierului. Bucureşti 1975, undeva pe Splai, în apropiere de Cotroceni. Un ţăran venit din Moldova spărgea strada pentru un viitor şantier. Un băiat de Bucureşti îl întreabă: „Băi, nea Ioane, ce faci dumneata acolo?”, „Scot chetrele astea, nu vezi?”, „Lasă chetrele, spune-mi ce lucrare se execută, ce va fi în final?”, „Metrău!”, „Bine, şi ce e ăla metrou?”, „Metrău, dracu ştie!”, conchide nea Ion.

Nicolae Ceauşescu a semnat actul prin care a luat naștere metroul, după ce s-a întors de la un simpozion internațional. Acolo aflase că tendinţele demografice în creştere demonstrau că orice oraş cu peste un milion de locuitori, cum era şi cazul Bucureştiului, avea nevoie urgentă de metrou. Chiar dacă s-au făcut numeroase studii de trafic, tovarășul a construit metroul tot după propriile capricii.

Proiectul iniţial prevedea două mari linii care să lege nordul cu sudul şi estul cu vestul oraşului, iar un inel circular de tunele să lege cele patru capete ale magistralelor. Lucrările s-au realizat însă după pofta dictatorului, cu segmente de legătură lipsă între magistrale.

Inițial, metroul trebuia să fie construit din Drumul Taberei până în Balta Albă. Însă Ceaușescu l-a disprețuit pe Gheorghiu Dej și a mutat metroul, din creion, în Militari. Dictatorul zicea că în cartierul Drumul Taberei locuiau „burghejii”, pentru că fusese ridicat pe vremea lui Dej. Nu a ținut cont de faptul că, la acea vreme, Drumul Taberei era cel mai aglomerat cartier din București şi nici de faptul că Militari nici măcar nu era construit.

Citeşte şi Inaugurarea metroului din Drumul Taberei, amânată. Când ar putea fi gata Magistrala 5

DailyBusiness
Propaganda comunistă prinde pe TikTok. 130 de milioane de vizualizări din doar 200 de postări
Spynews
Andreea Marin, despre cum și-a dat seama că suferă de depresie. Vedeta a făcut terapie
Fanatik.ro
Fostul căpitan al naționalei României divorțează după 16 ani de relație. La partaj se dispută o afacere de 4 milioane de euro
Capital.ro
Reguli la bloc în România. Legea interpretată greșit în cazul asociației de proprietari: Respins ca inadmisibil
Playtech.ro
Cât ulei horticol se pune la 10 litri de apă. Ghid complet pentru tratamentele de iarnă la pomi
Adevarul
Trump: „Suntem foarte aproape de un acord cu Ucraina”. Mesaj optimist de la Casa Albă privind finalizarea planului de pace
wowbiz.ro
Andreea Bălan a dat vestea bombă! Este știrea momentului în showbiz. Ea și Victor Cornea sunt în culmea fericirii
Economica.net
Cât va creşte euro, ce se va întâmpla cu preţurile, în decembrie şi în 2026
kanald.ro
Momentul în care plafonul dintre parter și etajul 1 se prăbușește, în urma deflagrației de la blocul din Buftea. Ce se întâmplă cu victimele
iamsport.ro
A plecat de la PRO TV, s-a făcut pompier și a fost primul om care a intrat în ”iadul” de la Colectiv: ”Scria «Mami» pe telefon în timp ce suna”
MediaFlux
Taxa care aruncă totul în aer. Scumpiri masive la mâncare din ianuarie
stirilekanald.ro
Anunțul momentului pentru români!
substantial.ro
Cum facem diferența între stres, burnout și sindromul de oboseală cronică