Misterul „cercurilor zânelor” din Africa a fost rezolvat. Cine este vinovatul FOTO

Cercurile zânelor se află pe pajiştile din Africa de Sud, iar unele din ele ajung până la 20 de metri lăţime, însă, până acum, nimeni nu ştia cine le-a creat. Acum, spre dezamăgirea celor care credeau că cercurile sunt operele zânelor, un nou studiu a descoperit o posibilă explicaţie: termitele.

Vinovatul – sau mai bine zis, artistul peisagist – este o specie de termite de nisip, Psammotermes allocerus, care a fost găsită în toate zonele unde există aceste cercuri, din centrul Angolei până în Africa de Sud.

Termitele devorează rădăcinile ierburilor, iar solul devine mai puţin dens şi mai poros, creând un fel de gaură fără plante. Având în vedere că plantele transpiră – adică evaporă apă în atmosferă – aceste zone nisipoase fără vegetaţie pot absorbi şi reţine apă mai eficient decât dacă ar fi prezente plantele. Rezervorul de apă care apare astfel sub „cercul zânelor” permite inelului de vegetaţie să o ducă extrem de bine, furnizând hrană termitelor, explică studiul publicat în revista Science.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Autorul studiului, Norbert Juergens, de la Universitatea din Hamburg, spune că ceea ce fac termitele este un fel de „inginerie a ecosistemului”.

Alte articole

Vestea momentului pentru tinerii care vor o casă! Suma colosală pusă la bătaie de Uniunea Europeană

Sebastian Ghiță, atac fulgerător la adresa lui Dan Tăpălagă după dezinformările bandelor G4Media: „Neo-marxismul progresist agresiv pe care l-a vituperat în ultimii 15 ani a servit perfect intereselor Rusiei” / „Acum poate să plece liniștit la Londra și să toace milioanele luate de la moguli, corupți și de la Securitate în schimbul tăcerii complice”

„Cred că termitele se opresc din distrugerea vegetaţiei pe baza unui comportament evoluat. Prin urmare, ele permit formarea centurii de vegetaţie perenă, care poate fi interpretată drept „plantare” de iarbă. Practic, ele nu se ating de acea iarbă, fiind lăsată pentru vremuri mai grele, în anii extrem de secetoşi”, explică Juergens.

Termitele fermiere creează, astfel, zone în care îşi fac adăpostul alte specii, inclusiv albine, furnici, plante şi mici mamifere.